Începând de mâine, 10 august 2026, magazinele care comercializează produse alimentare vor trebui să indice țara de origine direct pe indicatorul de preț. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), noua cerință urmărește să le ofere consumatorilor informații mai transparente despre proveniența produselor și să faciliteze trasabilitatea acestora.

În cazul produselor alimentare ambalate, informația privind țara de origine de pe indicatorul de preț trebuie să corespundă celei de pe eticheta produsului. Regula se aplică atât în situațiile în care indicarea originii este obligatorie, cât și atunci când comerciantul a ales să ofere această informație în mod voluntar.

Pentru produsele vândute fără ambalaj, cele ambalate la cererea cumpărătorului sau pregătite pentru vânzare directă, țara de origine va trebui indicată pe eticheta de preț. Informația va fi preluată din actele comerciale și documentele de trasabilitate care însoțesc produsele.

Noile cerințe stabilesc și modul în care trebuie prezentată informația. Țara de origine va fi înscrisă cu denumirea completă, în timp ce drapelul poate fi utilizat doar ca element grafic suplimentar. Afișarea exclusivă a simbolului național, fără menționarea numelui țării, nu va fi permisă.

Informația privind originea produsului trebuie să fie imprimată pe indicatorul de preț sau pe un anunț amplasat în imediata apropiere a produsului.

După intrarea în vigoare a noilor reguli, respectarea acestora va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru nerespectarea cerințelor, persoanele cu funcție de răspundere riscă amenzi de la 3.000 la 4.500 de lei, iar persoanele juridice – de la 6.000 la 12.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #magazine #originea alimentelor

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.