Începând de mâine, 10 august 2026, magazinele care comercializează produse alimentare vor trebui să indice țara de origine direct pe indicatorul de preț. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), noua cerință urmărește să le ofere consumatorilor informații mai transparente despre proveniența produselor și să faciliteze trasabilitatea acestora.

În cazul produselor alimentare ambalate, informația privind țara de origine de pe indicatorul de preț trebuie să corespundă celei de pe eticheta produsului. Regula se aplică atât în situațiile în care indicarea originii este obligatorie, cât și atunci când comerciantul a ales să ofere această informație în mod voluntar.

Pentru produsele vândute fără ambalaj, cele ambalate la cererea cumpărătorului sau pregătite pentru vânzare directă, țara de origine va trebui indicată pe eticheta de preț. Informația va fi preluată din actele comerciale și documentele de trasabilitate care însoțesc produsele.

Noile cerințe stabilesc și modul în care trebuie prezentată informația. Țara de origine va fi înscrisă cu denumirea completă, în timp ce drapelul poate fi utilizat doar ca element grafic suplimentar. Afișarea exclusivă a simbolului național, fără menționarea numelui țării, nu va fi permisă.

Informația privind originea produsului trebuie să fie imprimată pe indicatorul de preț sau pe un anunț amplasat în imediata apropiere a produsului.

După intrarea în vigoare a noilor reguli, respectarea acestora va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru nerespectarea cerințelor, persoanele cu funcție de răspundere riscă amenzi de la 3.000 la 4.500 de lei, iar persoanele juridice – de la 6.000 la 12.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #magazine #originea alimentelor

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.