Valurile de căldură au provocat aproape 12.000 de decese în Germania de la începutul anului, cele mai multe fiind înregistrate în timpul episodului de caniculă de la sfârșitul lunii iunie, a anunțat Institutul Robert Koch (RKI).

Agenţia germană de sănătate publică estimează în prezent că aproximativ 9.600 de decese legate de caniculă au avut loc numai în săptămâna 22-28 iunie, când temperaturile au atins aproximativ 40 de grade Celsius în multe regiuni ale ţării. Estimarea revizuită este mult mai mare comparativ cu cifra anunţată anterior, de puţin peste 5.000 de decese în acea săptămână.

Noul bilanţ ridică numărul total al deceselor asociate caniculei din perioada 6 aprilie – 26 iulie la aproximativ 11.900. Cea mai mare cifră anuală înregistrată anterior a fost de aproximativ 9.000 de decese, în 2018.

RKI a precizat că estimările revizuite se bazează pe date mai ample privind mortalitatea, furnizate de Biroul Federal de Statistică al Germaniei, care sunt publicate cu o întârziere de cinci săptămâni, precum şi pe datele privind temperatura provenite de la 52 de staţii meteorologice operate de Serviciul German de Meteorologie.

Persoanele vârstnice au reprezentat marea majoritate a deceselor asociate caniculei, cele de 85 de ani şi peste această vârstă fiind cele mai afectate. RKI a precizat că mortalitatea legată de caniculă creşte de obicei odată ce temperatura medie săptămânală depăşeşte 20 de grade Celsius. În săptămâna 22-28 iunie, media la nivel naţional a atins 26,4 grade Celsius, mult peste acest prag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #decese #Germania

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.