Într-o lume în care industriile globale apelează tot mai mult la creativitate pentru a stimula creșterea, Moldova începe să se afirme ca unul dintre cele mai dinamice și reziliente centre de servicii creative din Europa de Est. În iulie, Moldova va fi prezentă la Expo 2025 Osaka cu un eveniment dedicat acestui sector.

Cu un ecosistem aflat în expansiune — peste 2700 de companii și peste 13000 de profesioniști activi, economia creativă a Moldovei atrage tot mai mult interes din partea piețelor și investitorilor internaționali.

Deși este o țară mică, Moldova și-a câștigat un renume în domeniul creativității digitale. Designeri, animatori, ingineri de sunet, producători multimedia și alți specialiști locali activează cu succes pe piața globală prin platforme precum Upwork, Fiverr sau Behance. Această creștere este susținută de mai mulți factori-cheie: o generație tânără, bine pregătită, un sector IT aflat în plină expansiune și accesul la unul dintre cele mai rapide și accesibile servicii de internet din regiune.

Legături creative între Moldova și Japonia

Colaborările internaționale contribuie esențial la dezvoltarea sectorului. Parteneriatele cu profesioniști și instituții creative din Japonia au accelerat deschiderea Moldovei către tendințele globale în animație și jocuri video. Personalități ca Sho Sato, dar și companii precum Crunchyroll — lider global în streaming anime și divertisment digital, care are cel mai mare birou din afara SUA chiar la Chișinău, devenit hub regional de dezvoltare IT — au sprijinit integrarea Moldovei în universul digital al povestirii vizuale. În același timp, susținerea japoneză în modernizarea spațiilor culturale a crescut interesul publicului moldovean față de acest domeniu.

Prezența Moldovei la Expo 2025 Osaka

Pe 19 iulie, în cadrul Theme Weeks Studio de la Expo Osaka 2025, reprezentanții Agenției de Investiții, împreună cu Asociația Industriilor Creative, vor organiza atelierul Moldova Meets Japan: A Journey through Anime and Gaming— un eveniment emblematic ce va prezenta potențialul creativ al țării, prin teme precum Play to Invest, Creative Moldova și Learning Moldova.

Evenimentul va scoate în evidență ascensiunea Moldovei în domeniul artelor digitale. Vor fi prezentate exemple concrete despre cum talentele locale combină influențele internaționale cu idei originale în jocuri video și animație. Evenimentul va sublinia contribuția Moldovei la divertismentul digital global și va arăta cum industria creativă generează inovație culturală, economică și socială într-o lume aflată în schimbare rapidă.

„Sectorul creativ din Moldova evoluează rapid — prin talent, ambiție și o relevanță tot mai mare la nivel internațional. La Exp Osaka 2025, nu ne limităm la a prezenta idei, ci ne propunem să construim parteneriate reale care să ducă această industrie mai departe”, a declarat Natalia Bejan, director ul Invest Moldova Agency.

Companiile care transformă creativitatea în motor economic

Pentru a ilustra această poveste creativă, șapte companii de top — membre ale Asociației Industriilor Creative COR — vor reprezenta Moldova la Expo Osaka 2025. Acestea activează în domenii precum storytelling digital, realitate augmentată/virtuală, design sau animație și simbolizează noul val creativ al țării:

NRG Media – pionieri în multimedia imersivă și instalații dezvoltate cu Unreal Engine. Sunt cunoscuți pentru colaborarea cu DJ-ul internațional Andrew Rayel și pentru realizarea primei sculpturi digitale din Moldova, creată pentru Orange.
bully! entertainment – un jucător global în domeniul conținutului imersiv (VR/AR, WebAR), cu un portofoliu ce include Microsoft, Ford, NASA, Avatar și PwC — alături de proiecte realizate anterior în Japonia pentru Cupa Mondială de Rugby și campania Adidas din cadrul Maratonului de la Tokyo.
Lidia Scarlat – producătoare creativă și conector internațional, care formează echipe personalizate pentru studiouri și branduri globale, având colaborări cu Netflix, OFFF și Microsoft.
Casa Imago – studio de design și branding colaborând cu Crunchyroll la adaptarea campaniilor creative pentru piețe internaționale. Sunt recunoscuți pentru expertiza în comunicare vizuală cu sensibilitate culturală.”
Mihai Stamati Design Studio – studio de design industrial premiat, cu lucrări prezentate la Săptămânile Designului din Stockholm, Viena și Saint-Étienne. Este cunoscut pentru mobilier urban conceptual și pentru crearea unor spații publice ludice.
Profile Communications – agenție de creație și comunicare full-service, cu peste 600 de campanii realizate pentru branduri atât locale, cât și internaționale.
Racketa Production specializați în narativ digital și experiențe de realitate augmentată, recunoscuți pentru o aplicație mobilă premiată creată pentru Muzeul Național al Moldovei și pentru proiecte originale de film aflate în dezvoltare.

Participarea Moldovei la Expo Osaka 2025 marchează un pas important în afirmarea industriei sale creative pe scena internațională. Cu profesioniști competitivi, parteneriate solide și sprijin instituțional, sectorul creativ devine tot mai relevant pentru dezvoltarea economică și imaginea externă a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Expo 2025 Osaka #Japonia #Moldova

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.