Producția de mere în Republica Moldova arată o creștere de la 446 de mii de tone la 548 de mii de tone, ceea ce este cu 18,56% mai mult în sezonul curent decât în 2022.

Din volumul total de mere de 548 mii tone, soiul Golden Delicious este în frunte cu o pondere de 19%, urmat de Gala cu 13%, Florina și Red Delicious – 7% fiecare, Granny Smith – 6%, Jonagold – 4%, arată estimările Moldova Fruct, scrie Bani.md.

Comercianții moldoveni speră să-și crească livrările pe piața europeană, precum și să restabilească exporturile de mere către piața rusă la nivelul obișnuit – aproximativ 200 de mii de tone. Totodată, Asociația Moldova Fruct consideră că transportul de mere pentru prelucrare industrială se va menține la nivelul anului 2022 – circa 250 de mii de tone, dar nu va crește neapărat chiar dacă recolta acestui fruct va crește în 2023. Probabil, grădinarii se așteaptă la prețuri de achiziție generoase de la procesoare, iar ei, la rândul lor, nu se vor grăbi încă cu astfel de propuneri.

Un kilogram de mere care vor ajunge la suc variază este 1,4-1,6 lei/kg (0,07-0,09 USD/kg) și se aplică și la începutul noului sezon de procesare. În același timp, procesatorii nu garantează o creștere suplimentară a prețurilor de achiziție pentru merele soiurilor de toamnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #mere #Rusia

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.