În faţa ameninţării impunerii unei taxe de 30% pe produsele europene, anunţată de preşedintele american Donald Trump, producătorii greci de ulei de măsline se reorientează rapid spre noi pieţe globale. Unul dintre ei, Konstantinos Papadopoulos, proprietarul unei afaceri de familie din regiunea Varvasaina, a reacţionat imediat ce vestea a fost lansată în primăvară şi a început să caute clienţi noi în afara Statelor Unite, relatează agenția Reuters, preluată de G4media.ro.

În doar câteva săptămâni, Papadopoulos a încheiat un contract cu un distribuitor din Brazilia, o piaţă dominată tradiţional de uleiul portughez. Prima livrare – 15.000 de sticle – este aşteptată în portul Itapoa în două săptămâni. Între timp, firma este pe cale să semneze un alt contract important cu un client din Australia.

”Cred că am învăţat lecţia de la Trump: să nu mizăm totul pe o singură piaţă şi să avem mereu alternative,” a declarat Papadopoulos, în timp ce inspecta halele pline cu rezervoare şi sticle de ulei extravirgin.

Impactul tarifelor asupra unui sector vital pentru Grecia

Decizia producătorului grec reflectă temerile răspândite în rândul exportatorilor europeni. Grecia este al cincilea cel mai mare exportator de ulei de măsline către SUA, trimiţând anual între 8.000 şi 10.000 de tone peste Atlantic. Alţi mari producători europeni – Spania, Italia şi Portugalia – se confruntă cu aceeaşi problemă: o dependenţă semnificativă de piaţa americană ameninţată acum de protecţionism, potrivit sursei citate.

Pentru compania Papadopoulos, piaţa americană reprezenta un pilon: în 2024 a exportat 350 de tone de ulei de măsline extravirgin către SUA, o treime din volumul total. În prima jumătate a acestui an a livrat deja 100 de tone, dar estimează că vânzările vor scădea cu aproximativ 40% dacă tariful va fi impus în formă completă.

”Toată infrastructura noastră era gândită pentru un volum mare de export către America. Şi dintr-odată, vedem cum această piaţă dispare,” a mai adăugat producătorul.

Căutarea de pieţe noi devine o strategie de supravieţuire

În timp ce incertitudinea legată de tarife afectează deja planurile comerciale ale micilor şi marilor producători, tot mai multe companii greceşti încearcă să intre pe pieţe emergente din America Latină, Asia şi Oceania. Pentru un sector agricol ancorat în tradiţie, dar extrem de vulnerabil la geopolitică, diversificarea devine o chestiune de supravieţuire economică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#piete alternative #producatori greci #tarife #Trump #ulei de masline

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.