Curs valutar
  • EUR
    20.1068
    0%
  • USD
    17.8007
    0%
  • RUB
    0.2133
    0%
  • RON
    3.8098
    0%
  • UAH
    0.3965
    0%

Toate știrile

03 octombrie 2026

Tarifele lui Trump pentru industria auto vor încetini și economia României

28 Mart. 2025, 17:18
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
28 Mart. 2025, 17:18 // Economie //  Elena Putregai

Președintele american Donald Trump a anunțat tarife de 25% pentru toate importurile de autoturisme începând cu 2 aprilie, iar măsura va încetini economia României prin intermediul sectorului auto german. Tarifele vor afecta puternic grupurile germane Volkswagen, BMW și Mercedes, ceea ce mai departe se va reverbera asupra furnizorilor din sectorul automotive din statele aflate în centrul și estul Europei, inclusiv România.

În 2023, schimburile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană s-au situat la 1.600 de miliarde de euro, conform datelor europene.

Din acestea, UE a exportat bunuri în valoare de 503,8 miliarde de euro în SUA și a importat în valoare de 347,2 miliarde. Astfel, UE a consemnat un excedent de 156,6 miliarde de euro, conform Politico.

În domeniul serviciilor, UE a făcut exporturi de 318,7 miliarde de euro și a importat de 427,3 miliarde de euro. Astfel, SUA are în acest caz un surplus de 108,6 miliarde de euro. Per total, UE are un excedent de 48 de miliarde de euro. UE exportă în principal autoturisme și produse farmaceutice, dar înregistrează un deficit în domeniul IT. Valoarea bunurilor exportate între cele două maluri ale Atlanticului s-a dublat în ultimii 10 ani, iar 10 milioane de oameni din cele două părți lucrează ca angajați ai filialelor străine ale companiilor americane și europene.

Germania, al treilea cel mai mare exportator din lume după China și SUA, conform datelor din 2023, este deosebit de vulnerabilă la tarifele impuse de Trump, având în vedere că Statele Unite reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru produsele germane.

Exporturile de bunuri şi servicii au reprezentat 43,4% din PIB-ul Germaniei în 2023, conform datelor Băncii Mondiale.

O analiză S&P Global arăta, în urmă cu câteva săptămâni, că, deși expunerea comercială directă a Europei Centrale și de Est la Statele Unite este limitată, perspectivele de creștere ar putea fi afectate prin intermediul sectorului auto german.

„Acesta este în special cazul Cehiei, Ungariei, Slovaciei, Sloveniei și României”, arăta S&P Global, adăugând că exporturile de mașini și echipamente de transport către Germania au reprezentat mai mult de o zecime din exporturile totale ale acestor țări.

Țările din Europa Centrală sunt printre cele mai dependente de comerțul exterior din UE, exporturile ca pondere a producției variind de la 92% în Slovacia la 69% în Republica Cehă, pe baza datelor Eurostat pentru 2023, în vreme ce România are o pondere de 39%, sub media UE. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, este considerată mai puțin expusă slăbiciunilor din Europa de Vest datorită unei dependențe mai mici de exporturile de automobile, unei piețe interne mari și primirii a miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE.

Nicholas Farr, analist la Capital Economics Emerging Europe, afirma la acel moment că un tarif american de 25% asupra importurilor din UE ar reduce creșterea cu aproximativ 0,5% din produsul intern brut în medie în Europa Centrală.

Conform Deutsche Welle, exporturile Germaniei în SUA au fost anul trecut de 9,9% din total. Germania a exportat bunuri în valoare de 157,9 miliarde de euro, un nou record.

Transilvania este împânzită de fabrici și uzine care produc subansamble pentru sectorul auto german. Mercedes deține direct o fabrică de cutii de viteze la Sebeș, în județul Alba, deținută de filiala Star Assembly, în vreme ce o altă sucursală, Star Transmission, produce în Cugir roţi dinţate, componente pentru motoare, transmisii şi sisteme de direcţie. Concomitent, BMW deține un centru de cercetare la Cluj, iar mulțimea de furnizori avuți în țara noastră a determinat grupul german să afirme că are în țara noastră o „fabrică virtuală”. „Toate fabricile importante BMW Group de pe trei continente folosesc produse Made in Romania, astfel că în aproape fiecare automobil şi motocicletă Mini şi BMW sunt componente produse în România, de la anvelope la software”, declara, anul trecut, pentru Libertatea, Emil Petru – directorul executiv al BMW TechWorks.

BMW are în România peste 100 de furnizori direcți, iar aceștia asigurau în 2023 un volum de 2,3 miliarde de euro.

De asemenea, mari furnizori de subansamble precum Bosch, Continental sau Draexlmaier au o prezență extinsă în România. Grupul Bosch are peste 10.000 de angajați în țara noastră, conform site-ului propriu, firmele acesteia având vânzări cumulate de 2,4 miliarde de euro. Concomitent, Continental are o fabrică de anvelope la Timișoara, la care se adaugă divizia de piese auto ContiTech cu uzine la Carei și Timișoara, plus divizia Automotive cu sucursale la Sibiu, Iași și Timișoara. Dräxlmaier are la rândul său unități în Codlea, Hunedoara, Pitești, Satu Mare și Timișoara, compania producând cabluri, componente electrice și electronice, potrivit paginii sale de internet. În fine, Porsche Engineering are în România centre pentru dezvoltarea de software la Cluj și Timișoara.

Impactul tarifelor lui Trump vine în contextul în care România are probleme cu deficitul bugetar. România a terminat primele două luni ale anului cu un deficit de 30,24 miliarde de lei românești, respectiv 1,58%, față de un nivel de 29 de miliarde de lei românești, adică 1,64% aferent anului trecut. Țara vecină trebuie însă să reducă și mai mult deficitul, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, după ce și-a asumat reducerea acestuia de la 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut la 7% în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Inovație, talent și investiții strategice, în prim-plan la Moldova Global Business Services & Investment Forum 2026
Inovație, talent și investiții strategice, în prim-plan la Moldova Global Business Services & Investment Forum 2026
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
03 Oct. 2026, 12:03
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
03 Oct. 2026, 12:03 // Societate //  Daniela Baranovschi

O cafea, un prânz în oraș sau o cină în familie ar putea costa mai mult din 2027. TVA-ul redus pentru HoReCa ar urma să crească de la 8% la 12%. În plus, apa, cafeaua, ceaiul și unele băuturi non-alcoolice ar putea ieși din cota redusă. Pentru antreprenori, majorarea TVA vine într-o perioadă în care au crescut și costurile pentru materie primă, energie și combustibil, iar găsirea angajaților rămâne o problemă.

„Pentru un restaurant unde 80% din vânzările acelui local sunt bucatele, iar 20% sunt băuturile, cota medie de TVA care va fi pentru acea unitate de alimentație publică este în jur de 13,8%, deci nicidecum 12%, iar această modificare a cotei lovește foarte dur în acele locații, în acele companii mici, coffee shop-uri, patiserii mici, care noi practic le vedem în parc, care au apărut foarte multe și atrag foarte multă lume și dezvoltă o cultură foarte frumoasă a consumului,” spune Aneta Zasavițchi, expert în Politici Publice pe domeniul HoReCa, antreprenor

Orice creștere de taxe și costuri poate ajunge în prețul final. Însă antreprenorii trebuie să țină cont și de cât sunt dispuși clienții să plătească.

„Prima reacție este să mărești prețul, dacă antreprenorul constată că cererea s-a redus asupra anumitor nivele astfel încât afacerea nu mai este rentabilă, antreprenorul va trebui să reducă prețul înapoi.  Antreprenorul va trebui din profitul său să suporte această creștere a fiscalității mai mari.  Dacă cererea va rămâne destul de înaltă, atunci asta este, consumatorul va suporta factura”, expliă expertul economic,  Viorel Gîrbu.

De exemplu, dacă o pizza de 150 de lei include acum TVA de 8%, iar localul transferă integral diferența până la 12% către client, prețul ar ajunge la aproximativ 156 de lei. În realitate, prețul poate crește și mai mult din cauza altor costuri.

Pentru pensiuni și agropensiuni, majorarea vine după o perioadă dificilă pentru turism.

„Adevărul este că, după pandemie, sectorul turismului abia are un an-doi de când reușește să se repună cumva și să revină, să revină cât de cât, din punct de vedere economic. Vor avea de suferit pensiunile, agropensiunele, vor avea de suferit foarte mult hotelurile mici, restaurantele mici, tot ceea ce este mai mic ca activitate agent economic”, afirmă antreprenoarea Liliana Buzilă.

Antreprenorii spun că și costurile energetice au devenit o problemă pentru activitatea din sezonul rece.

„Știm foarte bine că multe pensiuni care planificau să-și desfășoare activitatea și în perioada rece a anului au închis ușile, direct vorbind, deoarece nu este absolut deloc rentabil să-și desfășoare activitatea în perioada rece a anului cu tarifele care sunt actuale la resursele energetice. Noi suntem o destinație mai scumpă și decât Polonia și, de aceea, turiștii care urmează să ne viziteze, bănuiesc eu că vor fi nevoiți, chiar dacă o dorință mare ar fi să viziteze Republica Moldova, vor fi nevoiți să aleagă alte destinații, dat fiind prețurile destul de ridicate pentru serviciile turistice”, mai menționează Liliana Buzilă.

Impactul nu va fi același pentru toate afacerile. Lanțurile mari pot reduce unele costuri prin volume mai mari, în timp ce afacerile mici se pot adapta prin reducerea cheltuielilor.

„Situația este diferită, fiecare tip de afacere își gestionează în mod propriu riscurile cu care se confruntă. Lanțurile mai mari au capacitatea să economisească la volume mai mari și, cumva, să își reducă costurile, dar au anumite riscuri, lanțurile sunt eficiente doar la un anumit volum de vânzări. Afacerile mici nu au capacitatea să economisească la volume, dar au capacitatea să se adapteze, să mai reducă din suprafață, să schimbe din modul de prestare a afacerii”, menționează expertul economic, Viorel Gîrbu,

Între timp, consumatorii spun că vor fi nevoiți să fie mai atenți la cheltuieli și să reducă ieșirile în oraș.

„-Cred că o să economisim deja. A luat-o razna, stăm și ne gândim la asta, de exemplu, eu zi de zi mă gândesc la asta. La scumpiri, unde trebuie să economisim, de mai tăiat poftele. Sigur că toată lumea va fi afectată, o să fim mai atenți la cheltuieli.”

” Sincer, de toate aceste majorări sunt total în șoc. Se măresc prețurile și tot înainte, departe de normal. Părerea mea… deja am obosit să o expun”

„În Italia, eu vă zic, cu leafa care este în Italia, cu pensia care o primesc, iată cu bărbatul meu, ne permitem. Noi acolo luăm un cappuccino, un espresso, cu un croissant și noi plătim patru euro, aici noi plătim mai mult de patru euro.”

Ministerul Finanțelor susține că majorarea TVA nu va fi transferată automat și integral în prețuri. O parte din diferență ar putea fi absorbită din profitul companiilor.

„Bineînțeles că această măsură de majorare a taxelor nu este agreată de mediul de afaceri, dar, în contextul în care ne dorim, totuși, sporirea încasărilor și implementarea unor reforme suplimentare, trebuie să identificăm surse suplimentare de venit. Credem că această creștere de 4 puncte procentuale nu va fi 100% reflectată în preț, deoarece în Horeca totuși există o marjă de profitabilitate care va putea îngloba după 1-2% din această creștere și, corespunzător, câteva procente o să fie creștere la produsele comercializate dacă nu vor fi optimizate alte cheltuieli. Depinde de specificul produselor, dacă genul economic are o profitabilitate, de exemplu, de 18% și poate renunța la 4%, creșterea prețurilor, bineînțeles, că aceasta poate fi acoperită din profitul agentului, dar aici e dificil să venim cu generalizări, deoarece și profitabilitatea în acest sector diferă de la specificul restaurantului”, menționează ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Potrivit proiectului politicii bugetar-fiscale, măsurile propuse ar urma să aducă la buget 5,1 miliarde de lei venituri suplimentare. Pentru HoReCa, rămâne de văzut cât din costurile suplimentare vor fi suportate de antreprenori și cât se va regăsi în prețurile plătite de clienți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inovație, talent și investiții strategice, în prim-plan la Moldova Global Business Services & Investment Forum 2026
Inovație, talent și investiții strategice, în prim-plan la Moldova Global Business Services & Investment Forum 2026
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată