Belgia este țara europeană în care proprietarii de locuințe plătesc unele dintre cele mai mari taxe, în timp ce Cipru și Malta se numără printre cele mai avantajoase state din acest punct de vedere. Diferențele sunt semnificative și se regăsesc la aproape fiecare etapă – de la cumpărarea unei locuințe până la închirierea sau vânzarea ei, relatează Euronews.

Potrivit unei analize bazate pe datele Global Property Guide, proprietarii din Europa pot fi obligați să achite până la patru tipuri de taxe: taxa la cumpărare, impozitul anual pe proprietate, taxa pe veniturile din chirii și impozitul pe câștigul obținut la vânzarea locuinței.

Belgia apare constant în fruntea clasamentelor privind nivelul taxării. La achiziția unei locuințe, cumpărătorii pot plăti o taxă de până la 12,5% din valoarea proprietății, una dintre cele mai ridicate din Europa. În schimb, în Estonia și Cehia nu există o astfel de taxă, iar în Lituania costul este de aproximativ 0,4% din prețul locuinței.

Diferențe există și în cazul impozitării veniturilor din chirii. Pentru o chirie lunară de 1.500 de euro, Danemarca reține peste 42% din venit, urmată de Țările de Jos și Finlanda. La polul opus se află Cipru, unde taxa pornește de la 0%, și Luxemburg, unde aceasta este de doar 2,94%.

În cazul proprietăților care generează venituri mari din chirii, Belgia revine pe primul loc, cu un nivel de taxare de peste 47%, înaintea Danemarcei, Germaniei și Greciei.

Și impozitul anual pe proprietate diferă considerabil de la un stat la altul. Deși în unele localități din Spania cota poate ajunge până la 4,8%, aceasta se aplică valorii cadastrale, care este, de regulă, mult mai mică decât valoarea de piață. În Marea Britanie, proprietarii unei locuințe evaluate la aproximativ 300.000 de euro plătesc, în mod obișnuit, între 2.000 și 3.200 de euro anual. În schimb, Cipru și Malta nu percep deloc un impozit anual pe proprietate.

Diferențe majore apar și la vânzarea unei locuințe. Danemarca taxează câștigurile de capital cu până la 52%, în timp ce Germania scutește complet de acest impozit proprietățile deținute mai mult de zece ani. În Malta nu se taxează profitul obținut din vânzare, ci se aplică o taxă fixă asupra prețului tranzacției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.