UE ar putea, pe viitor, să retragă finanțarea acordată țărilor în curs de dezvoltare care susțin Rusia sau Iranul. Acest lucru a fost declarat de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în cadrul unei declarații făcute înaintea reuniunii miniștrilor pentru dezvoltare de la Bruxelles, relatează Digi24.

Potrivit acesteia, Uniunea Europeană trebuie să adopte o nouă politică de distribuire a ajutorului.

„Dacă un partener susține Rusia sau Iranul, trebuie să avem flexibilitatea necesară pentru a ne reevalua colaborarea”, a spus Kallas.

Nu este vorba despre o renunțare completă la sprijin, dar UE va ține cont de propriile interese.

„Avem proiecte de sprijinire a țărilor, dar acestea funcționează, de fapt, în interesul concurenților noștri; trebuie să ne gândim cum să remediem această situație”, a subliniat Kallas.

Kallas a făcut această declarație pe fondul pregătirii noii strategii de investiții a UE, Global Gateway, cu un buget de aproximativ 300 de miliarde de euro. Programul prevede finanțarea proiectelor de infrastructură, energetice, digitale și de altă natură în țările în curs de dezvoltare.

Comisarul european pentru dezvoltare, Josef Síkela, a declarat că, în condițiile actuale, investițiile au devenit un instrument de influență, iar politica externă nu poate fi sentimentală. El s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea acordării priorității companiilor europene la alocarea finanțării proiectelor din străinătate.

Anterior, Kallas a declarat că Rusia, China și SUA urmăresc să slăbească UE, deoarece preferă să trateze cu țări individuale, nu cu un bloc unic. În același timp, în UE se exprimă temeri că legarea excesivă a ajutorului de politica externă ar putea reduce eficiența programelor de sprijinire a țărilor în curs de dezvoltare și ar putea consolida influența altor actori globali.

Principalul obiectiv al investițiilor UE în cadrul programului Global Gateway este Africa — Egipt, Kenya, Nigeria, Africa de Sud, Maroc, Senegal și Tunisia. În Asia, investițiile sunt direcționate către India, Indonezia, Vietnam, Filipine și Bangladesh. În America Latină, partenerii cheie sunt Brazilia, Mexic, Columbia, Chile și Peru. Fondurile sunt investite în infrastructură, proiecte de materii prime, logistică și energie verde. Programele sunt implementate prin Banca Europeană de Investiții (BEI), care acordă împrumuturi și garanții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Kaja Kallas #UE

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.