Ţările nordice şi baltice s-au angajat, luni, să mărească ajutorul militar acordat Ucrainei, cu ocazia unui summit organizat la Kiev în ziua când se împlinesc exact trei ani de la începerea invaziei ruse, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Rezultatul războiului va avea efecte fundamentale şi de durată asupra securităţii europene şi transatlantice”, au declarat într-un comunicat comun preşedinţii Finlandei, Letoniei, Lituaniei şi Ucrainei, precum şi premierii Danemarcei, Estoniei, Islandei, Norvegiei şi Suediei.

Grupul de ţări s-a angajat să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, inclusiv „furnizarea de echipamente şi instruire pentru o unitate modulară de dimensiunea unei brigăzi” şi investiţii în industria de apărare a Ucrainei.

Într-o declaraţie separată, Norvegia a afirmat că intenţionează să cheltuiască 3,5 miliarde de coroane norvegiene (300 de milioane de euro) pentru achiziţii de la industria de apărare ucraineană.

Alte 600 de milioane de coroane vor fi alocate pentru achiziţionarea de drone şi dezvoltarea tehnologiei de drone pentru Ucraina.

„Nevoile militare şi civile ale Ucrainei sunt enorme. Este esenţială consolidarea capacităţii industriei de apărare ucrainene de a livra echipamente militare în prima linie”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.

La rândul său, Danemarca a anunţat un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de două miliarde de coroane daneze (270 de milioane de euro).

„Trebuie să punem Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă. Acum trebuie să rămânem fermi. Livraţi mai multe arme. Mai rapid. Donaţi industriei de apărare din Ucraina”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Danemarca a anunţat duminică că a promis 405 milioane de coroane ajutor umanitar şi eforturi de reconstrucţie Ucrainei.

Săptămâna trecută, Frederiksen a subliniat necesitatea ca Europa să-şi consolideze masiv capacităţile de apărare, invocând ameninţarea tot mai mare reprezentată de Rusia. Copenhaga îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 50 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) în următorii doi ani.

#ajutor militar #statele baltice #Tarile nordice #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.