Ţările nordice şi baltice s-au angajat, luni, să mărească ajutorul militar acordat Ucrainei, cu ocazia unui summit organizat la Kiev în ziua când se împlinesc exact trei ani de la începerea invaziei ruse, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Rezultatul războiului va avea efecte fundamentale şi de durată asupra securităţii europene şi transatlantice”, au declarat într-un comunicat comun preşedinţii Finlandei, Letoniei, Lituaniei şi Ucrainei, precum şi premierii Danemarcei, Estoniei, Islandei, Norvegiei şi Suediei.

Grupul de ţări s-a angajat să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, inclusiv „furnizarea de echipamente şi instruire pentru o unitate modulară de dimensiunea unei brigăzi” şi investiţii în industria de apărare a Ucrainei.

Într-o declaraţie separată, Norvegia a afirmat că intenţionează să cheltuiască 3,5 miliarde de coroane norvegiene (300 de milioane de euro) pentru achiziţii de la industria de apărare ucraineană.

Alte 600 de milioane de coroane vor fi alocate pentru achiziţionarea de drone şi dezvoltarea tehnologiei de drone pentru Ucraina.

„Nevoile militare şi civile ale Ucrainei sunt enorme. Este esenţială consolidarea capacităţii industriei de apărare ucrainene de a livra echipamente militare în prima linie”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.

La rândul său, Danemarca a anunţat un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de două miliarde de coroane daneze (270 de milioane de euro).

„Trebuie să punem Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă. Acum trebuie să rămânem fermi. Livraţi mai multe arme. Mai rapid. Donaţi industriei de apărare din Ucraina”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Danemarca a anunţat duminică că a promis 405 milioane de coroane ajutor umanitar şi eforturi de reconstrucţie Ucrainei.

Săptămâna trecută, Frederiksen a subliniat necesitatea ca Europa să-şi consolideze masiv capacităţile de apărare, invocând ameninţarea tot mai mare reprezentată de Rusia. Copenhaga îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 50 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) în următorii doi ani.

#ajutor militar #statele baltice #Tarile nordice #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.