Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Tauber și Apostolova, lăsate cu ochii în soare de CCM. Sesizarea lor, declarată inadmisibilă de magistrați

08 Sept. 2022, 13:49
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
08 Sept. 2022, 13:49 // Politica //  Realitatea.md

Sesizarea depusă de deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, privind controlul constituționalității asupra legii majorării vârstei de pensionare a fost declarată ca inadmisibilă de către judecătorii Curții Constituționale (CCM).

Cu privire la argumentele aduse în magistrații CCM, la declararea inadmisibilității sesizării, judecătorii afirmă că, „autorul sesizării trebuie să demonstreze existenta unor ingerințe în drepturile celor vizați”.

„Autoarele susțin că Legea nr. 231 din 16 decembrie 2020, care prevedea reducerea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare, a generat o speranță legitimă în privința prestațiilor sociale. Autoarele notează că abrogarea legii în discuție a făcut incident articolul 46 din Constituție. Sub acest aspect, Curtea notează că, deși pe 16 decembrie 2020 legislatorul a adoptat Legea nr. 231 care prevedea reducerea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare, autoarele sesizării nu pot pretinde că au un drept social dobândit, în sensul articolului 46 din Constituție, de vreme ce până la intrarea în vigoare a modificărilor în discuție acestea au fost abrogate prin Legea nr. 208 din 6 decembrie 2021. De altfel, nu poate exista o așteptare legitimă în situațiile în care persoanele se bazează pe o prevedere legală care nu a intrat în vigoare. Prin urmare, Curtea reține că, în acest caz, articolul 46 din Constituție nu este incident”, se arată în decizia Curții.

Curtea notează că, dispozițiile articolelor 41 și 42 din Legea privind sistemul public de pensii stabilesc o creștere treptată a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare. Curtea mai observă că reforma vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fac parte dintr-o serie de măsuri orientate spre majorarea vârstei generale de pensionare și a stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea dreptului la pensie.

De asemenea, CCM reține că această măsură „nu este arbitrară sau greșită mod manifest”, încadrându-se în marja discreționară recunoscută legislatorului în domeniul protecției sociale.

Înalta Curte precizează că, dispozițiile articolului 152 alineatele (1) și (2) din Legea privind sistemul public de pensii reglementează posibilitatea persoanelor de a beneficia de dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă în cazul acumulării unui stagiu contributiv de cotizare cu cinci ani pentru bărbaţi şi cu trei ani pentru femei mai mare decât stagiul complet de cotizare, prevăzut de articolul 42 alin. (1) din Legea citată. Autoarele sesizării consideră că acest drept este iluzoriu și discriminatoriu, având în vedere Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011.

„Curtea nu consideră că dreptul la pensia anticipată pentru carieră lungă este iluzoriu, de vreme ce acesta permite persoanelor care nu au acumulat vârsta necesară pentru pensionare să beneficieze de pensie în baza stagiului de cotizare acumulat. Cu privire la caracterul disproporționat al stagiului contributiv de cotizare de cinci ani în cazul bărbaților și de trei ani în cazul femeilor, suplimentar stagiului complet de cotizare stabilit la articolul 42 alin. (1) din Lege, Curtea reține că această măsură nu este arbitrară sau greșită în mod manifest și se încadrează în marja discreționară recunoscută legislatorului în domeniul protecției sociale”, se mai indică în decizia CCM.

Referitor la caracterul discriminatoriu al măsurii contestate, Curtea constată că autoarele sesizării nu au argumentat incidența articolului 16 din Constituție. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Decizia a fost pronunțată de magistrații Curții Constituționale la data de 6 septembrie curent.

Precizăm că, sesizarea la CCM a fost depusă de către cele două deputate ale Partidului Șor la data de 13 ianuarie curent, privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii, prin care s-a majorat vârsta de pensionare și s-a oferit posibilitatea de a se pensiona anticipat persoanele care au împlinit vârsta de cotizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 22:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
03 Nov. 2026, 22:01 // Slider //  Ana Panaguța

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!