Donald Trump a luat o decizie surprinzătoare de a majora taxa pentru vizele H-1B la 100.000 de dolari. Măsura a stârnit îngrijorări în rândul companiilor și al marilor economii, însă deschide totodată noi oportunități pentru huburile de talente din Europa, Orientul Mijlociu și Asia.

China va introduce începând cu 1 octombrie 2025 o viză denumită „K-visa”, destinată să atragă profesionişti tineri din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STEM), fără necesitatea unui angajator local care să emită o invitaţie.

În Marea Britanie, prim-ministrul Keir Starmer ia în calcul eliminarea taxelor de viză pentru persoane cu realizări de top (de exemplu absolvenţi ai universităţilor de top sau câştigători de premii prestigioase).

Măsura de taxare a vizelor H-1B pentru muncă, intrată în vigoare duminică, face parte dintr-un demers al administraţiei Trump de a proteja locurile de muncă americane.

Taxa impusă de trump ar putea afecta domeniul inovației din SUA

Însă analiştii spun că noile costuri ar putea afecta competitivitatea SUA în domeniul inovaţiei, oferind „o şansă de aur” altor pieţe să atragă profesionişti de top

În acelaşi sens, Harry Stebbings, fondator al fondului de investiţii 20VC, a numit măsura „cea mai mare oportunitate pentru Europa”, cerând Londrei să faciliteze accesul rapid al acestor specialişti.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, startupurile şi companiile din SUA încearcă să profite de situaţie ca instrument de recrutare, deşi mulţi lideri din tehnologie subliniază că impactul financiar este relativ mic comparativ cu valoarea adusă de angajaţi.

#investitii #SUA #Trump

Protestele din regiunea transnistreană sunt organizate de serviciile speciale locale, probabil la indicația politehnologilor de la Kremlin. Declarația îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, care a făcut-o în emisiunea „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

„Realitățile s-au schimbat. Acestea sunt proteste organizate, pseudoproteste, în spatele cărora stau serviciile speciale din regiune. Probabil, la indicația politehnologilor de la Kremlin, altfel nu se poate. Când KGB-ul sau MGB-ul îți organizează un protest, nu mai e protest. E o acțiune împotriva Chișinăului”, a spus analistul.

Tăbârță a descris participarea locuitorilor la astfel de evenimente drept „voluntar-forțată”. El consideră că Tiraspolul și-a pierdut deja unul dintre principalele instrumente de presiune asupra malului drept al Nistrului, dependența energetică.

Analistul a amintit că, în perioada sovietică, principalul nod energetic pentru Moldova și regiunea Odesa se afla pe malul stâng. Această infrastructură i-a permis mult timp Tiraspolului să influențeze Chișinăul.

„Acum, această pârghie principală nu mai există. Da, ei pot continua să hărțuiască școlile cu predare în limba română și fermierii, dar nu mai e pârghia puternică prin care puteau impune decizii Chișinăului”, a subliniat Tăbârță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva a ceea ce administrația locală numește „presiune economică” din partea Chișinăului. Înainte de miting, au apărut informații că bugetarii, angajații întreprinderilor și elevii sau studenții au fost obligați să participe. Potrivit IPN, studenții au fost amenințați cu probleme la examene și evaluări, iar angajații, cu sancțiuni disciplinare și concediere.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat mitingul drept manipulare politică și încercare de a crea impresia unui sprijin popular pentru acuzațiile aduse Chișinăului. Reprezentanții instituției au subliniat că, în condițiile limitării libertăților civile, o astfel de acțiune nu reflectă voința liberă a locuitorilor regiunii.