Ministerul Finanțelor propune introducerea unor accize noi pentru băuturile răcoritoare cu zahăr adăugat și pentru energizante, măsura fiind inclusă în pachetul de reforme fiscale pentru anul 2027.

Potrivit documentului prezentat de autorități, noile accize fac parte din procesul de armonizare a legislației fiscale cu normele europene și din politica de taxare a produselor considerate nocive pentru sănătate.

Reforma vizează băuturile nealcoolice carbogazoase care conțin zahăr adăugat sau îndulcitori, precum și băuturile energizante care conțin taurină, cofeină sau guarana. Aceste produse urmează să intre într-o categorie nouă de mărfuri supuse accizelor.

Ministerul Finanțelor argumentează că măsura se înscrie în obiectivul de accelerare a convergenței fiscale cu Uniunea Europeană și în strategia de taxare a produselor cu impact negativ asupra sănătății publice. În prezentarea politicii fiscale, instituția menționează explicit intenția de a introduce „noi accize pentru produse vicioase”.

Potrivit proiectului de lege, accizele pentru aceste produse vor fi calculate la momentul comercializării lor. În categoria băuturilor vizate intră atât răcoritoarele îndulcite, cât și energizantele comercializate pe piața moldovenească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile susțin că măsura are un dublu scop: creșterea veniturilor bugetare și descurajarea consumului excesiv de produse asociate cu riscuri pentru sănătate, în special în rândul copiilor și tinerilor.

#accize #Coca Cola #energizant

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.