Republica Moldova și-a propus până în 2030 să se alăture Uniunii Europene. Pentru a deveni membru al comunității europene, țara noastră urmează să armonizeze legislația națională cu cea a UE, iar politicile fiscale nu sunt o excepție. Acesta proces, însă, nu trebuie să fie în detrimentul mediului de afaceri, dar dimpotrivă trebuie să contribuie la dezvoltarea businessului și atragerea investitorilor. Despre cum poate statul coopera cu mediul de afaceri s-a discutat în cadrul conferinței ”TaxCon” organizate de Camera Americană de Comerț din Moldova, relatează infotag.md.

Ministrul Finanțelor, Veronica Sirețeanu, afirmă că armonizarea legislației naționale nu este o sarcină ușoară, iar o mare parte dintre actele care vizează activitatea Ministerului Finanțelor și care urmează a fi armonizate, țin de domeniul fiscal și vamal. Ministra a menționat că acest efort se va realiza împreună cu mediul de afaceri.

”Ce ține de apropierea cu UE, încercăm să facem asta într-o manieră care să nu fie prea accelerată. Foarte multe prevederi vor afecta mediul de afaceri, dar nu neapărat în sens negativ, sunt multe prevederi care vor simplifica anumite procese”, a adăugat Veronica Sirețeanu.

Directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova a declarat că sistemul fiscal trebuie să fie prietenos businessului, simplu în administrare, cât mai digitalizat, competitiv și propice investițiilor.

”O realizare foarte mare este aprobarea Politicii Fiscale în termeni legali și aprobarea calendarului accizelor, ce permite creșteri graduale și echilibrate ale accizelor. S-a revizuit procedura de desfășurare a controalelor fiscale, este un element foarte important dintre mediul privat și autorități. Ar fi bine să dispară și mai mult factorul uman, și să avem parte de digitalizare în această direcție”, a menționat directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova, Mila Malairău.

Experții în domeniu susțin că politicile fiscale nu sunt doar un instrument de colectare a banilor la bugetul de stat. Prin intermediul politicii fiscale se pot crea stimulente pentru afaceri, dezvoltarea inovațiilor, dar și schimbarea comportamentului consumatorului.

“Există în România o discuție în aceste zile de a introduce o creștere a TVA la produsele cu zahăr. Se intenționează introducerea unei accize pentru băuturile cu zahăr, pentru că, iarăși, se consideră că acestea generează probleme de sănătate, pentru că zahărul este asimilat mult mai rapid din băuturile cu zahăr, pentru că e dizolvat, și procesul de asimilare e unul mai rapid. Prin urmare, se încearcă, prin politici fiscale, ducerea într-o parte sau în alta a comportamentului consumatorului”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu.

Un alt factor important este asigurarea predictibilității pentru business. ”Principala problemă a mediului de afaceri nu e nivelul taxelor, e schimbarea lor peste noapte, pentru că în spate sunt bugete, în spate sunt planuri de afaceri, sunt elemente care țin de funcționarea unei companii”, a adăugat expertul.

#afaceri #investitii #politici de stat

Una dintre cele mai vechi fabrici de bere din Germania își oprește activitatea după aproape patru secole. Wolters, producătorul de bere din Braunschweig fondat în anul 1627, nu a reușit să găsească un investitor care să salveze compania după intrarea în insolvență, scrie adevărul.ro.

Aproximativ 90 de angajați au fost informați că fabrica urmează să fie închisă. Compania ajunsese în procedură de insolvență la începutul acestui an, după ce vânzările au continuat să scadă, iar negocierile pentru găsirea unui cumpărător nu au dus la o soluție.

Decizia reprezintă o lovitură pentru orașul Braunschweig. Primarul Thorsten Kornblum a catalogat închiderea drept „extrem de dureroasă”, în timp ce sindicatul NGG a criticat rapiditatea cu care s-a ajuns la oprirea activității.

Reprezentanții sindicatului consideră că procesul nu seamănă cu o restructurare desfășurată etapizat, ci cu o încercare de a opri rapid pierderile.

Deși fabrica nu mai poate continua producția în forma actuală, procedura de insolvență nu înseamnă neapărat și dispariția definitivă a brandului Wolters.

Avocații care gestionează insolvența spun că poartă în continuare discuții cu potențiali parteneri interesați de viitorul mărcii. Prin urmare, există posibilitatea ca numele Wolters să continue să existe chiar dacă fabrica din Braunschweig nu va mai funcționa.

Pentru conducerea companiei, oprirea producției înseamnă însă încheierea unei perioade istorice. Directorul Nils Handke a descris decizia drept una inevitabilă și a spus că odată cu închiderea fabricii „se încheie o epocă”.

Problemele Wolters apar într-un moment în care industria germană a berii se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.

Datele Oficiului Federal de Statistică arată că vânzările de bere au scăzut anul trecut cu aproximativ 6%, echivalentul a aproape 500 de milioane de litri. În total, producătorii germani au vândut circa 7,8 miliarde de litri de bere alcoolică.

Este cel mai redus nivel înregistrat de când sunt colectate aceste date, din 1993, și pentru prima dată volumul anual a coborât sub pragul de 8 miliarde de litri.

Scăderea consumului a afectat deja mai mulți producători, iar închiderea unor fabrici devine o realitate tot mai frecventă în industria germană.

În cazul Wolters, declinul pieței pune capăt unei activități care a început în urmă cu aproape 400 de ani.