Președintele rus, Vladimir Putin, nu va merge la summitul BRICS din Africa de Sud, Moscova va fi reprezentată de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, scrie într-un comunicat plasat miercuri, 19 iulie curent, pe site-ul președintelui sud-african, Cyril Ramaphosa. Prezența lui Putin la acest eveniment a devenit complicată de la emiterea unui mandat de arest de către Curtea Penală Internațională (CPI), în contextul în care Africa de Sud are ratificat Statutul de la Roma.

„De comun acord, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va participa la summit, dar Federația Rusă va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, domnul Serghei Lavrov”.

Summitul BRICS va avea loc în perioada 22-24 august, la Johannesburg. La el vor fi prezenți liderii Braziliei, Indiei, Chinei și Africii de Sud.

Vicepreședintele sud-african, Paul Mashatile, a declarat mai devreme că Ramaphosa a încercat să-l convingă personal pe Putin să nu vină la summit. Acest lucru a fost cauzat de faptul că Africa de Sud a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, care a emis un mandat de arestare pentru președintelui rus. Astfel, Africa de Sud trebuie să respecte deciziile CPI, dar un astfel de pas este de neconceput pentru țară, din moment ce l-a invitat pe președintele rus la eveniment, a subliniat Mashatile.

Cu o zi înainte, el a spus că Moscova a respins cererea părții sud-africane ca Lavrov să reprezinte Rusia la summit. De asemenea, s-a sugerat ca summitul să aibă loc în China sau ca Putin să participe online. Prima opțiune a fost respinsă de India și Brazilia, a spus Mashatila.

CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și pentru ombudsmanul rus al copiilor, Maria Lvova-Belova, în martie, considerându-i responsabili pentru „deportarea ilegală a populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă” de la izbucnirea ostilităților. Rusia, care nu a ratificat Statutul de la Roma, consideră decizia instanței de judecată nulă. Kremlinul și-a exprimat speranța că Africa de Sud și alte țări partenere „nu vor fi ghidate de deciziile ilegale” ale CPI.

#Africa de Sud #BRICS #mandat de arest #Rusia #Summit #Vladimir Putin

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.