Președintele rus, Vladimir Putin, nu va merge la summitul BRICS din Africa de Sud, Moscova va fi reprezentată de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, scrie într-un comunicat plasat miercuri, 19 iulie curent, pe site-ul președintelui sud-african, Cyril Ramaphosa. Prezența lui Putin la acest eveniment a devenit complicată de la emiterea unui mandat de arest de către Curtea Penală Internațională (CPI), în contextul în care Africa de Sud are ratificat Statutul de la Roma.

„De comun acord, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va participa la summit, dar Federația Rusă va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, domnul Serghei Lavrov”.

Summitul BRICS va avea loc în perioada 22-24 august, la Johannesburg. La el vor fi prezenți liderii Braziliei, Indiei, Chinei și Africii de Sud.

Vicepreședintele sud-african, Paul Mashatile, a declarat mai devreme că Ramaphosa a încercat să-l convingă personal pe Putin să nu vină la summit. Acest lucru a fost cauzat de faptul că Africa de Sud a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, care a emis un mandat de arestare pentru președintelui rus. Astfel, Africa de Sud trebuie să respecte deciziile CPI, dar un astfel de pas este de neconceput pentru țară, din moment ce l-a invitat pe președintele rus la eveniment, a subliniat Mashatile.

Cu o zi înainte, el a spus că Moscova a respins cererea părții sud-africane ca Lavrov să reprezinte Rusia la summit. De asemenea, s-a sugerat ca summitul să aibă loc în China sau ca Putin să participe online. Prima opțiune a fost respinsă de India și Brazilia, a spus Mashatila.

CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și pentru ombudsmanul rus al copiilor, Maria Lvova-Belova, în martie, considerându-i responsabili pentru „deportarea ilegală a populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă” de la izbucnirea ostilităților. Rusia, care nu a ratificat Statutul de la Roma, consideră decizia instanței de judecată nulă. Kremlinul și-a exprimat speranța că Africa de Sud și alte țări partenere „nu vor fi ghidate de deciziile ilegale” ale CPI.

#Africa de Sud #BRICS #mandat de arest #Rusia #Summit #Vladimir Putin

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.