Epuizarea reprezintă o problemă atât de mare pentru angajați, încât unii șefi au în vedere reducerea săptămânii de lucru, relatează CNN.
Potrivit unui sondaj realizat de KPMG în rândul directorilor executivi, făcut public săptămâna aceasta, aproape o treime (30%) din marile companii americane iau în considerare noi modificări ale programului de lucru, cum ar fi săptămâna de lucru de patru zile sau patru zile și jumătate.
Concluziile arată cum unii directori caută modalități de a atrage și de a păstra personalul valoros în contextul în care piața forței de muncă este în plină criză și mulți angajați se simt suprasolicitați și prost plătiți.
„Cu toții ne străduim să ne dăm seama ce este optim și vom continua să experimentăm și să schimbăm”, a spus Paul Knopp, președinte și CEO al KPMG US, într-un interviu acordat sursei citate.
Mulți angajați susțin că și-ar dori o săptămână de lucru mai scurtă.
Potrivit unui sondaj Gallup publicat în noiembrie, 77% dintre angajații americani au spus că o săptămână de lucru de patru zile și 40 de ore ar avea un impact pozitiv asupra stării de bine. Printre aceștia se numără 46% care au spus că ar avea un efect „extrem de pozitiv”.
Vestea bună pentru angajați este că unele studii privind săptămânile de lucru de patru zile din Statele Unite și Europa au arătat rezultate pozitive în ceea ce privește starea de bine și productivitatea în rândul angajaților.
„În faza de experimentare”
Totuși, Knopp a declarat că ar fi prematur să se spună definitiv că această abordare are succes.
„Este mult prea devreme pentru a declara că săptămâna de lucru de patru zile face parte din viitor. Este încă în faza de experimentare”, a precizat el.
Directorii executivi încă se străduiesc să înțeleagă cum ar funcționa o astfel de metodă, ce impact ar avea asupra sănătății mintale și fizice a angajaților și dacă ar duce la scăderea costurilor prin crearea unor medii mai sănătoase.
Unele companii care au experimentat cu săptămânile de lucru mai scurte rămân la această idee.
În Regatul Unit, marea majoritate a companiilor care au luat parte la cel mai mare test din lume privind săptămâna de lucru de patru zile au continuat să permită angajaților să lucreze mai puțin și după un an. Mai mult de jumătate dintre ele au făcut chiar și o schimbare permanentă.
Evident, este posibil ca săptămâna de lucru mai scurtă să nu fie eficientă pretutindeni.
Knopp a spus că, deși o săptămână de lucru de patru zile ar putea avea sens în finanțe, marketing și alte locuri de muncă de birou, s-ar putea să nu aibă sens în industrii precum cea a sănătății, unde există un deficit de forță de muncă.
„Părerea mea este că o săptămână de lucru de patru zile pe scară largă ar putea fi la câțiva ani distanță – dacă va fi vreodată”, a spus el. „Veți vedea companii care o vor experimenta în liniște, dar eu personal nu prevăd adoptarea pe scară largă în următorii doi ani.”
Inteligența artificială la locul de muncă
Cu toate acestea, Knopp a afirmat că inteligența artificială ar putea permite șefilor să îmbrățișeze săptămânile de lucru mai scurte, întrucât tehnologia ar trebui să-i facă pe lucrători mai eficienți.
Nu numai că inteligența artificială poate realiza sarcini banale și de rutină, cum ar fi crearea de prezentări, redactarea de e-mailuri și scrierea de rapoarte, dar în viitor va deveni mai bună la activități și mai complexe.
„Este posibil ca AI generativă să facă săptămâna de lucru de patru zile mai realistă”, a declarat Knopp.
De fapt, sondajul KPMG a arătat că 61% dintre directorii executivi din SUA îi încurajează pe angajați să folosească inteligența artificială generativă pentru a automatiza sarcinile banale, pentru a scăpa de stres și a-și gestiona volumul de muncă.
Și, ca un avantaj pentru angajați, se pare că șefii par să renunțe la cererile de revenire a angajaților la munca de la birou cu normă întreagă.
Doar 34% dintre directorii executivi din SUA chestionați de KPMG au declarat că își imaginează că angajații corporațiilor, care în mod obișnuit lucrează la birou, vor reveni la locul de muncă fizic în următorii trei ani. Acest procent a scăzut de la 62% în urmă cu doar un an.
În schimb, 46% dintre directorii executivi văd aceste posturi ca fiind hibride (în creștere de la 34% în 2023), iar 3% se așteaptă ca acestea să fie complet la distanță, potrivit KPMG.
„Opiniile angajaților nu s-au schimbat. Ei vor mai multă flexibilitate. Acum există o mai mare conștientizare din partea directorilor executivi că sistemul hibrid este aici pentru a rămâne”, a spus Knopp.
