Pe măsură ce deepfake-urile devin tot mai sofisticate și greu de distins de conținutul autentic, capacitatea noastră, ca utilizatori, de a le identifica corect devine esențială pentru a ne proteja atât online, cât și viața privată. Dar cum putem recunoaște un deepfake și ce indicii ne pot ajuta să detectăm manipulările digitale?
„Primul pas este să fim vigilenți și răbdători. Trebuie să acționăm în mediul online la fel cum o facem în viața reală, aplicând reflexe de securitate esențiale, mai ales când ni se cer date personale sau financiare. O minimă documentare poate face diferența: este important să verificăm dacă mesajul transmis printr-un video, un clip audio sau o imagine apare și în alte surse de încredere, cum ar fi publicațiile cu reputație din România. Mai mult decât cunoștințele tehnice avansate, logica elementară și o verificare atentă a detaliilor sunt esențiale pentru identificarea unui deepfake. Trebuie să adoptăm o atitudine sceptică față de orice informație întâlnită în mediul online și să nu considerăm nimic ca fiind 100% real fără o verificare prealabilă. Așa cum spune și proverbul românesc, «nu tot ce zboară se mănâncă». Este important să verificăm sursa videoclipului sau a imaginii și să vedem dacă materialul provine de pe o platformă de încredere. Putem căuta confirmări din surse credibile sau direct de la persoanele sau entitățile implicate“, explică Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Media și Marketing din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică – DNSC din România, pentru „Adevărul”.
Verificarea, cea mai bună apărare
Verificarea informațiilor devine cu atât mai importantă cu cât metodele de diseminare a acestora devin din ce în ce mai eficiente. În fapt, verificarea autenticității unui conținut devine crucială pentru siguranța noastră în mediul online și protejarea vieții private. Însă, din fericire, există diverse instrumente online care ne pot ajuta să depistăm manipulările și să ne apărăm în fața dezinformării, precum reverse image search – un serviciu care ne permite să încărcăm o imagine și să vedem unde a mai fost publicată în mediul online.
„Dacă o imagine apare în mai multe surse, dar pe social media se afirmă că este unică, este clar că avem de-a face cu o tentativă de manipulare. Nu trebuie să ne bazăm pe o singură sursă, ci să căutăm confirmări din mai multe surse de încredere. Un videoclip sau o imagine singulară nu sunt suficiente pentru a verifica autenticitatea unei informații“, mai adaugă Mihai Rotariu.
Indicii ale unui videoclip deepfake
În cazul unui videoclip există anumite semne care pot indica faptul că acesta a fost manipulat sau generat cu ajutorul inteligenței artificiale de tip deepfake. Printre acestea se regăsesc: incongruențele în fundal – umbre inexistente, reflexii prea puternice sau zone vizual neclare –, defecte faciale – imperfecțiuni precum alunițe artificiale –, distorsiuni ale feței sau clipiri nesincronizate, anomalii în mișcarea gurii – desincronizarea dintre vorbire și mișcările buzelor, absența unor detalii naturale precum dinții sau limba, neconcordanța sunet-imagine – discrepanțe între impulsurile vocale și expresiile faciale.
„Toate aceste elemente pot indica faptul că avem de-a face cu un deepfake și ar trebui să tratăm conținutul cu scepticism, verificându-l în surse oficiale înainte de a-l considera autentic. De exemplu, în momentul în care o persoană se mișcă sau își schimbă unghiul de filmare, deepfake-ul poate prezenta anumite anomalii vizibile. Un indiciu evident este atunci când interlocutorul acoperă accidental un obiect, cum ar fi un microfon, iar în acel loc apar artefacte vizuale – pixeli care nu ar trebui să fie acolo, dacă înregistrarea ar fi autentică“, atrage atenția Mihai Rotariu.
Totodată, cei cu abilități tehnologice mai avansate pot analiza uniformitatea iluminării, identifica distorsiunile, detecta artefactele de compresie sau examina metadatele unui fișier. În plus, specialiștii pot verifica aspecte precum sincronizarea respirației și a pulsului subiectului.
Însă, ceea ce rămâne esențial și la îndemâna utilizatorilor este procesul continuu de învățare, „nu doar pentru a ne proteja de deepfake-uri, ci și pentru a naviga în siguranță în mediul online. Cu cât înțelegem mai bine cum funcționează tehnologia, cu atât vom fi mai capabili să identificăm falsurile“, după cum subliniază reprezentantul DNSC. Dar cu precădere scepticismul care „este întotdeauna sănătos, mai ales atunci când e dublat cu abilitatea de a gândi critic și cu dezvoltarea autonomiei noastre intelectuale“, potrivit lui Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și lector universitar la Academia de Studii Economice.
„Într-o lume digitală în care manipularea informației devine tot mai sofisticată, ar trebui să fim din ce în ce mai sceptici față de conținutul pe care îl consumăm, cu excepția surselor în care avem încredere și cu care am dezvoltat o relație de-a lungul timpului. Cea mai sănătoasă abordare este să adoptăm un scepticism reflex, mai ales atunci când întâlnim afirmații sau imagini care contrazic așteptările noastre rezonabile“, conchide cercetătorul.
