Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Telefonul mobil, principalul instrument bancar al moldovenilor. Câte tranzacții au efectuat în trei luni

29 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
29 Oct. 2026, 12:44 // Economie //  Realitatea.md

Moldovenii și companiile din Republica Moldova au efectuat peste 34,1 milioane de operațiuni prin serviciile bancare electronice în trimestrul III al anului 2026, în valoare totală de 426,6 miliarde de lei. Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată că telefonul mobil a devenit principalul instrument bancar al populației, în timp ce companiile continuă să ruleze cele mai mari sume prin platformele de internet banking, scrie BANI.MD.

Potrivit datelor BNM, în perioada iulie-septembrie 2026, persoanele fizice au efectuat 28,64 milioane de operațiuni prin instrumentele de plată electronice cu acces la distanță (IPAD), în valoare cumulată de 53,24 miliarde de lei.

Din totalul acestor operațiuni, nu mai puțin de 28,18 milioane au fost realizate prin aplicațiile de mobile banking. Astfel, 98,4% dintre tranzacțiile efectuate de persoanele fizice prin serviciile bancare la distanță au avut loc prin telefon, în timp ce internet banking-ul a reprezentat doar 1,6%, cu aproximativ 463.000 de operațiuni.

Și în privința sumelor transferate, dominația aplicațiilor mobile este evidentă. Prin mobile banking au fost efectuate operațiuni în valoare de 52,06 miliarde de lei, echivalentul a 97,8% din totalul tranzacțiilor electronice la distanță realizate de persoanele fizice. Prin internet banking au fost transferate doar 1,18 miliarde de lei.

Calculele efectuate pe baza datelor BNM arată că valoarea medie a unei operațiuni realizate de persoanele fizice a fost de aproximativ 1.859 de lei, iar în cazul tranzacțiilor prin aplicațiile mobile, de circa 1.847 de lei.

Potrivit sursei citate, situația este diferită în sectorul corporativ, unde companiile au efectuat doar 5,48 milioane de operațiuni, însă valoarea acestora a ajuns la 373,32 miliarde de lei. Prin urmare, persoanele juridice au realizat doar 16,1% din numărul total al operațiunilor electronice la distanță, dar au generat 87,5% din valoarea acestora.

Spre deosebire de populație, întreprinderile preferă în continuare platformele de internet banking pentru operațiunile financiare. Prin acest canal au fost efectuate 5,1 milioane de tranzacții, în valoare de 363,23 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 97,3% din valoarea totală a operațiunilor realizate de companii.

Aplicațiile mobile au fost utilizate de persoanele juridice pentru aproximativ 380.000 de tranzacții, în valoare de 10,1 miliarde de lei. Diferența este vizibilă și în valoarea medie a operațiunilor: în timp ce persoanele fizice au efectuat tranzacții de aproximativ 1.859 de lei, în cazul companiilor media a depășit 68.000 de lei.

În ansamblu, datele arată o separare tot mai pronunțată între comportamentul financiar al populației și cel al companiilor. Persoanele fizice utilizează predominant aplicațiile mobile pentru operațiuni de valori relativ mici, în timp ce întreprinderile efectuează tranzacții mult mai mari, în special prin platformele de internet banking.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform statisticilor BNM, categoria PC banking nu a înregistrat nicio operațiune în trimestrul III al anului 2026, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.