Jupiter a fost una dintre primele ținte observate de Telescopul Spațial James Webb atunci când și-a îndreptat privirea în infraroșu asupra Universului în iulie 2022, scrie CNN. După ce a surprins imagini care au întrecut toate așteptările astronomilor, observatorul spațial a dezvăluit acum un detaliu nemaivăzut în atmosfera gigantului gazos, scrie digi24.ro.

Descoperirea, care a fost posibilă datorită senzorilor performanți ai observatorului, a oferit noi detalii despre interacțiunile ce au loc în atmosfera furtunoasă a Jupiterului.

„Asta este ceva ce ne-a surprins complet”, a spus Ricardo Hueso, autor principal al studiului publicat pe 19 octombrie în revista Nature Astronomy. „Ceea ce am văzut dintotdeauna ca pe o ceață neclară în atmosfera Jupiterului apare acum în forme clare pe care le putem monitoriza odată cu rotația rapidă a planetei.”

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar și este compusă din gaze, deci este cât se poate de diferită de Pământ. Dar, la fel ca planeta noastră, Jupiter are o atmosferă stratificată. Aceste straturi turbulente au fost observate de misiunile și cu telescoapele precedente în încercarea de a înțelege mai bine cum diferitele părți ale atmosferei interacționează între ele.

Straturile conțin și fenomene meteo precum furtuni care țin deja de sute de ani, ca Marea Pată Roșie a Jupiterului și norii de amoniac înghețat. Telescopul James Webb produce imagini mult mai clare cu planeta Jupiter decât cele precedente.

Următoarele observații ale planetei ar putea să dezvăluie încă și mai multe lucruri despre vântul atmosferic, cum ar fi dacă viteza și altitudinea sa se schimbă cu timpul, dar și alte surprize.

„Este uimitor pentru mine că, după ani de zile de monitorizare a norilor și vânturilor Jupiterului, tot mai avem de învățat despre Jupiter”, a spus coautorul studiului Leigh Fletcher. „Jupiter are un model complicat, dar repetitiv, de vânturi și temperaturi în stratosfera sa ecuatorială.” Conform prognozelor din prezent, forța jetului ar urma să varieze considerabil în următorii 2-4 ani. „Va fi foarte interesant să testez această teorie în anii care vin”, a mai spus Fletcher.

Conform prognozelor din prezent, forța jetului ar urma să varieze considerabil în următorii 2-4 ani. „Va fi foarte interesant să testez această teorie în anii care vin”, a mai spus Fletcher.

#Jupiter #Telescopul James Webb

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.