Staţia meteo de la Agadir, din sudul Marocului, a înregistrat vineri o temperatură de 50,4°C, considerată a fi un nou record naţional, a anunţat duminică Direcţia Generală de Meteorologie (DGM), potrivit AFP.

Precedentul record a fost stabilit în 13 iulie (49,9°C), la Smara, un oraş din Sahara Occidentală, potrivit DGM. Este pentru prima dată când temperaturile au depăşit 50 de grade în Maroc, potrivit biroului naţional de meteorologie.

De la începutul verii, întregul Maroc a fost afectat de o serie de valuri de căldură care au dus temperaturile la niveluri record.

„Această vreme caniculară este cauzată de ascensiunea unei mase de aer uscat şi cald dinspre sud, care a provocat o creştere bruscă a temperaturilor, depăşind norma lunară cu 5-13 grade”, a explicat DGM într-un comunicat de presă.

Valul de căldură a fost cauza incendiilor de pădure din ultimele zile în nordul ţării, în apropiere de Tanger şi mai la est, în provincia Taza, potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. Incendiile, care au avut o amploare limitată, dar au fost alimentate de vânturi puternice, au distrus câteva sute de hectare de pădure. Până în prezent, nu s-au înregistrat victime.

Potrivit serviciului european Copernicus, luna iulie 2023 a doborât în mare măsură recordul pentru cea mai caldă lună înregistrată vreodată pe Pământ, cu 0,33°C mai mult decât luna care a deţinut acest record până în prezent (iulie 2019).

Pentru Maroc, iulie a fost a patra cea mai caldă lună iulie de după 1961. Cu toate acestea, DGM prognozează o uşoară scădere a temperaturilor în nordul ţării în următoarele zile.

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.