Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul II 2022, nu s-au modificat esențial (-1,0 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent și au constituit 516,12 mil. USD, ceea ce reprezintă 15,1 la sută raportat la PIB, notează Bani.md.

Scăderea intrărilor de remiteri a fost determinată de micșorarea celor din alte țări – cu 17,7 la sută și din țările UE-27 – cu 6,8 la sută. În același timp, remiterile din țările CSI au crescut cu 60,7 la sută față de trimestrul II 2021.

Remiterile personale către nerezidenți (debit) au constituit 145,12 mil. USD, în creștere cu 41,6 la sută, fiind îndreptate, în principal, spre țările UE-27 (60,5 la sută din total).

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#bani #CSI #Federatia Rusa #migranti #remitențe

Traficul de camioane spre Uniunea Europeană a crescut considerabil la toate posturile vamale de pe segmentul moldo-român al frontierei. În prezent, vameșii procesează aproximativ 3.000 de camioane în 24 de ore, față de circa 2.000 în urmă cu o lună, însă șoferii continuă să întâmpine timpi de așteptare.

Potrivit Serviciului Vamal, creșterea fluxului de transport este determinată de intensificarea sezonieră a exporturilor de cereale, reorientarea rutelor comerciale ale operatorilor economici din Republica Moldova și Ucraina, precum și de sporirea tranzitului de mărfuri ucrainene prin țara noastră.

Autoritatea vamală explică faptul că tranzitul mărfurilor din Ucraina a crescut în contextul bombardamentelor asupra infrastructurii din țara vecină.

Pentru a face față traficului intens, Serviciul Vamal activează la capacitate maximă, cu personal suplimentat. Măsurile de fluidizare a circulației sunt coordonate cu autoritățile vamale din România, care au suplimentat, la rândul lor, numărul angajaților.

Totodată, transporturile cu mărfuri perisabile sunt procesate cu prioritate, prin utilizarea unei benzi separate, destinate operatorilor economici autorizați (AEO).

Serviciul Vamal le cere transportatorilor și conducătorilor auto să manifeste înțelegere și colaborare, menționând că reducerea timpilor de așteptare rămâne o prioritate, iar procesarea camioanelor continuă în coordonare cu autoritățile române, cu respectarea procedurilor de control.