O judecătoare federală din California a ordonat administraţiei preşedintelui Donald Trump să oprească concedierile în masă în timpul perioadei de „shutdown” în care se află guvernul, timp în care va analiza afirmaţiile sindicatelor potrivit cărora reducerile de personal sunt ilegale.

În cadrul unei audieri la San Francisco, judecătoarea districtuală americană Susan Illston a aprobat cererea a două sindicate de a bloca concedierile la peste 30 de agenţii, în aşteptarea continuării litigiului.

Decizia ei a venit la scurt timp după ce directorul de buget al Casei Albe, Russell Vought, a declarat că peste 10.000 de angajaţi federali ar putea să-şi piardă locurile de muncă din cauza blocării guvernului, care a intrat miercuri în a 15-a zi.

Illston a citat în cadrul şedinţei o serie de declaraţii publice ale lui Trump şi Vought care, potrivit ei, arată motivaţii politice explicite pentru concedieri, cum ar fi afirmaţia lui Trump că reducerile vor viza „agenţiile democrate”.

„Nu poţi face asta într-o ţară în care există legi. Şi noi avem legi aici, iar lucrurile care sunt articulate aici nu sunt în conformitate cu legea”, a spus Illston, numită de fostul preşedinte democrat Bill Clinton.

Illston a spus că este de acord cu sindicatele că administraţia foloseşte în mod ilegal întreruperea finanţării guvernamentale care a început la 1 octombrie pentru a-şi duce la îndeplinire agenda de reducere a personalului guvernului federal.

O avocată a Departamentului de Justiţie al SUA, Elizabeth Hedges, a declarat că nu este pregătită să răspundă preocupărilor lui Illston cu privire la legalitatea concedierilor. În schimb, ea a susţinut că sindicatele trebuie să îşi prezinte revendicările în faţa unei comisii federale de muncă înainte de a se adresa instanţei.

Casa Albă a declarat săptămâna trecută că a început concedieri substanţiale în cadrul guvernului SUA, întrucât Trump şi-a pus în aplicare ameninţarea de a reduce personalul federal în timpul închiderii guvernului.

Aproximativ 4.100 de angajaţi din opt agenţii au fost informaţi că vor fi concediaţi până în prezent, potrivit unui document depus marţi la tribunal de către administraţie.

Federaţia Americană a Angajaţilor Guvernamentali şi Federaţia Americană a Angajaţilor statali, din comitate şi municipali susţin că implementarea concedierilor nu este un serviciu esenţial care poate fi prestat în timpul unei întreruperi a finanţării guvernamentale şi că închiderea nu justifică reduceri masive de locuri de muncă, deoarece majoritatea angajaţilor federali au fost concediaţi fără să fi fost în plată.

Republicanii lui Trump deţin majoritatea în ambele camere ale Congresului, dar au nevoie de cel puţin şapte voturi democrate pentru a adopta un proiect de lege privind finanţarea în Senat, unde democraţii insistă pentru o prelungire a subvenţiilor pentru asigurările de sănătate. Democraţii au declarat că nu vor ceda în faţa tacticii de presiune a lui Trump.

#concedieri #lege #Trump

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.