Terenul de 95 milioane lei, vândut la licitaie vineri, 29 martie, de municipalite, a fost pus sub sechestru. Un anunț în acest sens a fost făcut de viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban, care a declarat că acest lucru s-a întâmplat imediat după vânzare.

„Noi vineri am avut licitație publică cu privire la vânzarea terenurilor municipale. A fost vândut în total de 133 milioane lei, dintre care un teren a fost vândut la preț de 95 milioane, în zona Circului. Însă, imediat după ce a fost organizată licitația, a fost aplicat sechestru pe acest teren.

Putem constata că este un atac raider împotriva Primăriei municipiului Chișinău, este o acțiune extrem de organizată, deci s-a văzut acest lucru, și rog colegii mei de la direcția juridică, direcția arhitectură să pregătească demersuri către Procuratura Generală pentru atitudine față de executorul judecătoresc care a aplicat aceste sechestre, ele sunt absolut neîntemeiate, sunt ilegale, și cauzează prejudiciu de 95 milioane Primăriei Chișinău. De 95 milioane asfaltezi strada Albișoara și strada Decebal de sus până jos.

Rog maximă prudență și efort în acest sens, pentru a proteja interesele municipale și agentul economic care a câștigat această licitație”, a precizat Ilie Ceban.

Viceprimarul a declarat că anterior au mai fost asemenea situații, însă municipalitatea a radiat toate interdicțiile puse de executorul judecătoresc.

„Noi nu vom admite acest lucru, vom depune tot efortul, și rugăm organele de drept să reacționeze. Rog să fie pregătite demersurile către toate entitățile, CNA, Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală și SIS. Toți să fie sesizați. Aceste acțiuni sunt foarte pericloase și să vedem cine stă în spate”, a conchis Ilie Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Chișinău a vândut la licitație 11 loturi de teren. Cel mai scump – 95 de milioane de lei

#licitatie #municipalitate #teren #vanzare

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.