Un nou conflict armat între forțele israelitene și cele din Palestina a luat viața a cel puțin 65 de persoane. Printre aceștia se numără și 16 copii, informează Realitatea.md cu referire la euronews. De asemenea, au fost grav rănite alte 365 de persoane.

Luptele se dau în sectorul Gaza, iar forțele militare palestiniene au anunțat că în urma bombardamentelor de miercuri, a fost ucis și liderul militar din Hamas, Bassem Issa.

Primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că acesta e abia începutul, și că vor urma bombardamente și explozii „cum nu au mai văzut, pentru că organizațiile militare palestiniene din sectorul Gaza au trecut de linia roșie”.

Asta după ce luni, cei din Hamas au țintit cu șase rachete spre Ierusalim, unde au avut explozii de proporții. Luptele au început după ce au escaladat disputele asupra moscheiei al-Aqsa, care este considerată cel mai important sit spiritual atât pentru islamiști, cât și pentru iudaiști.

Între timp, comunitatea internațională cere forțelor să înceteze luptele. Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Gutteres, a scris că este „profund întristat de decesul oamenilor, în special al copiilor”. El a cerut forțelor israelitene să fie maximum de reticente și să-și calibreze forțele, deoarece lansarea rachetelor asupra centrelor populate este inacceptabilă.

Și Washington-ul a cerut de-escaladarea situației. Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, și-a exprimat îngrijorarea față de situație și a cerut Israelului să înceteze violențele.

Cu un mesaj similar a venit și premierul britanic, Boris Johnson, care a scris pe Tweeter că Israel și Palestina trebuie să facă câte un pas înapoi și ambele părți să manifeste rețineri.

#conflict militar #Israel #morți #Palestina

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia