Cum înoată peștii? O întrebare aparent banală și copilărească, care provoacă de obicei zâmbete pe față și un răspuns simplu – dau din coadă. Adrian Bogdan, președintele Asociației „Natura ca Profesor”, un ONG din România, care și-a propus să exploreze acest domeniu, spune că a găsit, alături de echipa sa, de fapt un alt răspuns la această întrebare. Potrivit ONG-ului, peștii, de fapt, sar prin apă.

„În primul rând, constatăm că mediul acvatic este unul special pentru locomoție. Apa are o densitate și o vâscozitate relativ mari, ceea ce îngreunează, în general, deplasarea, lucru constatat în experiențele noastre de înot sau scufundare. Însă peștii au niște dotări speciale de adaptare la mediu. Astfel, majoritatea posedă o vezică înotătoare, care se umple de gaz și cu care își asigură flotabilitatea, încât gravitația nu reprezintă un impediment. De asemenea, marea majoritate a peștilor secretă un mucus hidrofob la nivelul pielii, deci alunecarea se face aproape fără frânare datorită frecării cu apa”, a explicat Adrian Bogdan într-un eseu .

Echipa Asociației „Natura ca Profesor” a observat un detaliu surpriză – peștii își flexează corpul alternativ, cu o frecvență foarte mare, dar aproape fără a interacționa direct cu apa.

„Astfel, în jurul centrului de încovoiere se creează un vacuum relativ, dar acest vacuum este compensat de apropierea celor două extremități. Astfel, apropierea cozii de centrul de flexare se face fără consum energetic semnificativ, raportat la interacțiunea cu apa. În același timp, această încovoiere este una elastică, jumătatea care conține mușchii ce se contractă fiind comprimată, iar jumătatea exterioară fiind întinsă. În momentul în care acțiunea mușchilor contractați încetează, corpul peștelui tinde să revină la forma inițială instantaneu. De această dată, coada, care se găsește în punctul maxim de curbare, este frânată brusc în încercarea de a se mișca în spate, iar energia stocată sub forma de elasticitate se transformă în propulsie în față. Putem afirma că peștele se împinge în față, blocându-și coada pentru o fracțiune de secundă. Procesul se reia alternativ de o parte și de alta și poate fi asemănat cu un sprinter care pleacă din block-start și se împinge alternativ în picioarele blocate la sol de frecarea dintre papucii de sport și pista de alergare”, se mai precizează în același eseu,

Cercetarea a continuat, iar membrii asociației au creat un model funcțional prin imprimare 3D, în care partea din spate a peștelui este înlocuită cu un element elastic. Acesta constă într-o lamelă de plastic care imită coloana vertebrală, având două arcuri montate pe laterale.

„Coada este realizată din membrană elastică montată pe un cadru de plastic. Dispozitivul poate fi rotit în direcții alternative prin intermediul unei tije lungi, prevăzută la capăt cu mânere de ghidaj. Se observă că atunci când introducem dispozitivul în apă și îl rotim alternativ, acesta se mișcă înainte folosind principiul enunțat mai sus”, mai punctează Adrian Bogdan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit cercetătorilor, dacă ipoteza se confirmă, atunci ceea ce cunoaște omenirea, precum că peștele înoată dând din coadă, se dovedește falsă. În realitate, el „sare” prin apă, folosind blocarea alternativă a cozii ca punct de sprijin pentru propulsie. Această dinamică este resimțită de fiecare dată când un pescar prinde un pește; mișcarea acestuia se transmite în undiță ca o serie de pulsații cu o forță considerabilă.

#Asociația Natura ca Profesor #inot #ipoteza #pești

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.