Președintele Academiei de Științe critică reforma învățământului superior anunțată recent de Ministerul Educației și Cercetării. Ion Tighineanu spune că Institutele de Cercetare au aflat din presă despre intenția guvernării de a comasa domeniul cercetării cu cel universitar. Președintele AȘM califică reforma drept nedemocratică și lipsită de transparență. De cealaltă parte, ministrul educației spune că optimizarea universităților și comasarea lor cu Institutele de Cercetare este una necesară în condițiile situației demografice precare în care se află Republica Moldova.

Ministrul Educației și Cercetării spune că reforma învățământului superior va contribui la îmbunătățirea calității studiilor, va crește competitivitatea universităților pe plan extern și va asigura o conlucrare armonioasă între studenți și specialiștii din domeniul cercetării, informează ipn.md.

Anatolie Topală spune că în condițiile unui număr tot mai mic de studenți și cercetători, comasarea celor două domenii este imperios necesară.

„Ideea de bază este să concentrăm resursele umane și financiare și să desfășurăm procesul de cercetare în universități. Reforma este întârziată. Potrivit statisticii, în ultimii ani a scăzut numărul de cercetători, a scăzut numărul studenților, mai mulți studenți aleg să facă studii în afara țării. Vom aloca suplimentar din bugetul de stat 700 de milioane de lei pentru modernizarea învățământului superior. Asta va aduce beneficii studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor. Astfel vom putea să îmbunătățim condițiile de activitate pentru ei, vom majora salariile, iar pentru studenți vom diversifica programele de studii, vom crea noi specialități. Ne dorim ca cercetarea și învățământul superior să conlucreze cu mediul de afaceri, astfel încât să pregătim specialiștii de care are, cu adevărat, nevoie economia națională”, a spus Anatolie Topală în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

De cealaltă parte, președintele Academiei de Științe Ion Tighineanu, spune că reforma este una lipsită de transparență, iar angajații Institutelor de Cercetare n-au fost consultați pe subiectul optimizării.

„În urma reformei din 2017, Institutele de Cercetare au fost trecute de la Academia de Științe la Ministerul Educației, acum ministerul dorește să le treacă la universități. Înainte de a porni o reformă de o asemenea anvergură trebuie să faci o evaluare. Evaluarea nu a avut loc. Mi-au spus colegii de la Institutele de Cercetare că au aflat din media despre reformă. Cine a luat această decizie? Din câte știm la minister nu este un colegiu al ministerului. A fost creat un grup interinstituțional, care nu s-a convocat. Anterior, s-a propus optimizarea institutelor, din 18 să se creeze 6, a mai fost propunerea revenirii lor la Academia de Științe. Nu s-a acceptat nimic! Nu este corect ce se face acum, nu este democratic”, a spus președintele Academiei de Științei, Ion Tighineanu.

Potrivit propunerii Ministerului Educației și Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova se reorganizează prin absorbția Academiei de Administrare Publică, a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport și a mai multor Institute din țară. Universitatea Agrară va fi absorbită de Universitatea Tehnică. Academia de Studii Economice se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” se reorganizează prin absorbția Universității de Stat din Tiraspol și a Universității de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia. De asemenea, majoritatea Institutelor de Cercetare sunt trecute în subordinea USM, UTM și a Universității Pedagogice „Ion Creangă”.

#angajati #reforma #resurse umane #universitate

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.