Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, şi preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, nu sunt aliaţi şi s-ar putea trăda oricând unul pe celălalt, declară Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziţiei bieloruse din exil. „În orice moment, Lukaşenko îl poate trăda pe Prigojin şi Prigojin îl poate trăda pe Lukaşenko. Ei nu sunt aliaţi. Ei nu pot să aibă încredere unul în altul”, a afirmat Tihanovskaia într-un interviu acordat miercuri AFP.

Prigojin a sosit marţi în Belarus, a anunţat preşedintele Lukaşenko. Şeful grupului Wagner s-a dus în această ţară în urma unui acord negociat pentru a pune capăt rebeliunii sale în Rusia. Dar Tihanovskaia, care a revendicat victoria împotriva lui Lukaşenko în urma alegerilor prezidenţiale din 2020, apreciază că multe lucruri rămân neclare în acest pretins acord încheiat.

Potrivit ei, decizia lui Lukaşenko de a-l ajuta pe preşedintele Putin este un act de conivenţă personală pentru a-şi salva propriul regim. „El nu a acţionat pentru a-i salva faţa lui Putin, nici pentru a-l salva pe Prigojin, nici pentru a evita ca un război civil să izbucnească în Rusia”, susţine ea.

„El nu s-a îngrijit decât de supravieţuirea sa personală, căci Lukaşenko ştie că, dacă facţiunile în Rusia se confruntă, el va plăti preţul”, adaugă Tihanovskaia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ameninţare pentru poporul belorus”

Dacă Prigojin şi combatanţii Wagner se relochează în număr mare în Belarus, aceasta ar putea ameninţa Europa, consideră ea.

„Prezenţa lui Prigojin însuşi sau a grupului Wagner pe teritoriul nostru constituie în primul rând o ameninţare pentru poporul bielorus şi pentru independenţa noastră”, afirmă Svetlana Tihanovskaia. „Această prezenţă constituie o ameninţare pentru Ucraina şi vecinii noştri occidentali”, adaugă şefa opoziţiei belaruse, al cărei soţ se află într-o închisoare din Minsk.

Fost aliat al Kremlinului şi şef al unei companii de catering, Evgheni Prigojin a fost interfaţa celei mai puternice armate private a Rusiei şi a recrutat – cu aprobarea Kremlinului- mii de puşcăriaşi pentru a lupta în Ucraina. La sfârşitul săptămânii trecute, el a declanşat o rebeliune care a părut să zdruncine regimul lui Vladimir Putin în Rusia.

Tihanovskaia a denunţat faptul ca Lukaşenko să fie prezentat drept un „artizan al păcii” după ce a pretins că a contribuit la rezolvarea crizei, avertizând că el ar putea utiliza forţele Wagner pentru reprima şi mai mult orice disidenţă.

„El (Lukaşenko) este persoana care a adus violatori şi ucigaşi pe pământul nostru”, a denunţat ea. „Ce vor face aceşti oameni în ţara noastră? Aceasta este marea întrebare. Cum se vor comporta ei?”, se întreabă ea.

„Dictatorii o percep ca pe o slăbiciune”

Tihanovskaia a denunţat de asemenea „lipsa de atenţie” a Occidentului faţă de situaţia din ţara sa, din ce în ce mai sub influenţa Moscovei de când Vladimir Putin l-a susţinut pe Lukaşenko. Absenţa unei reacţii ferme din partea comunităţii internaţionale faţă de transferul de arme nucleare din Rusia în Belarus a încurajat Moscova şi Minskul, consideră ea.

„Aşteptăm în continuare un răspuns la desfăşurare armelor nucleare pe teritoriul nostru. Când lumea păstrează tăcerea într-un moment atât de important, dictatorii o percep ca pe o slăbiciune.”

Ultimele sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva regimului bielorus pentru rolul său în invazia rusă în Ucraina datează de peste un an. Europenii aplicaseră deja anterior Minskului mai multe serii de sancţiuni pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor anti-Lukaşenko.

Sosirea mercenarilor din grupul Wagner în Belarus ar putea favoriza adoptarea unor noi măsuri punitive „ca, de exemplu, împotriva celor care au permis ca acest lucru să se producă”, apreciază Svetlana Tihanovskaia.

De mai multe luni, statele membre ale UE negociază noi sancţiuni împotriva Minskului, fără a reuşi să se pună de acord, remarcă AFP.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Evgheni Prigojin #opozitie #Svetlana Tihanovskaia #Wagner

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.