Tihanovskaia prezice că Prigojin și Lukașenko s-ar putea trăda în orice moment unul pe altul

Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, şi preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, nu sunt aliaţi şi s-ar putea trăda oricând unul pe celălalt, declară Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziţiei bieloruse din exil. „În orice moment, Lukaşenko îl poate trăda pe Prigojin şi Prigojin îl poate trăda pe Lukaşenko. Ei nu sunt aliaţi. Ei nu pot să aibă încredere unul în altul”, a afirmat Tihanovskaia într-un interviu acordat miercuri AFP.

Prigojin a sosit marţi în Belarus, a anunţat preşedintele Lukaşenko. Şeful grupului Wagner s-a dus în această ţară în urma unui acord negociat pentru a pune capăt rebeliunii sale în Rusia. Dar Tihanovskaia, care a revendicat victoria împotriva lui Lukaşenko în urma alegerilor prezidenţiale din 2020, apreciază că multe lucruri rămân neclare în acest pretins acord încheiat.

Potrivit ei, decizia lui Lukaşenko de a-l ajuta pe preşedintele Putin este un act de conivenţă personală pentru a-şi salva propriul regim. „El nu a acţionat pentru a-i salva faţa lui Putin, nici pentru a-l salva pe Prigojin, nici pentru a evita ca un război civil să izbucnească în Rusia”, susţine ea.

„El nu s-a îngrijit decât de supravieţuirea sa personală, căci Lukaşenko ştie că, dacă facţiunile în Rusia se confruntă, el va plăti preţul”, adaugă Tihanovskaia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ameninţare pentru poporul belorus”

Dacă Prigojin şi combatanţii Wagner se relochează în număr mare în Belarus, aceasta ar putea ameninţa Europa, consideră ea.

„Prezenţa lui Prigojin însuşi sau a grupului Wagner pe teritoriul nostru constituie în primul rând o ameninţare pentru poporul bielorus şi pentru independenţa noastră”, afirmă Svetlana Tihanovskaia. „Această prezenţă constituie o ameninţare pentru Ucraina şi vecinii noştri occidentali”, adaugă şefa opoziţiei belaruse, al cărei soţ se află într-o închisoare din Minsk.

Fost aliat al Kremlinului şi şef al unei companii de catering, Evgheni Prigojin a fost interfaţa celei mai puternice armate private a Rusiei şi a recrutat – cu aprobarea Kremlinului- mii de puşcăriaşi pentru a lupta în Ucraina. La sfârşitul săptămânii trecute, el a declanşat o rebeliune care a părut să zdruncine regimul lui Vladimir Putin în Rusia.

Tihanovskaia a denunţat faptul ca Lukaşenko să fie prezentat drept un „artizan al păcii” după ce a pretins că a contribuit la rezolvarea crizei, avertizând că el ar putea utiliza forţele Wagner pentru reprima şi mai mult orice disidenţă.

„El (Lukaşenko) este persoana care a adus violatori şi ucigaşi pe pământul nostru”, a denunţat ea. „Ce vor face aceşti oameni în ţara noastră? Aceasta este marea întrebare. Cum se vor comporta ei?”, se întreabă ea.

„Dictatorii o percep ca pe o slăbiciune”

Tihanovskaia a denunţat de asemenea „lipsa de atenţie” a Occidentului faţă de situaţia din ţara sa, din ce în ce mai sub influenţa Moscovei de când Vladimir Putin l-a susţinut pe Lukaşenko. Absenţa unei reacţii ferme din partea comunităţii internaţionale faţă de transferul de arme nucleare din Rusia în Belarus a încurajat Moscova şi Minskul, consideră ea.

„Aşteptăm în continuare un răspuns la desfăşurare armelor nucleare pe teritoriul nostru. Când lumea păstrează tăcerea într-un moment atât de important, dictatorii o percep ca pe o slăbiciune.”

Ultimele sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva regimului bielorus pentru rolul său în invazia rusă în Ucraina datează de peste un an. Europenii aplicaseră deja anterior Minskului mai multe serii de sancţiuni pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor anti-Lukaşenko.

Sosirea mercenarilor din grupul Wagner în Belarus ar putea favoriza adoptarea unor noi măsuri punitive „ca, de exemplu, împotriva celor care au permis ca acest lucru să se producă”, apreciază Svetlana Tihanovskaia.

De mai multe luni, statele membre ale UE negociază noi sancţiuni împotriva Minskului, fără a reuşi să se pună de acord, remarcă AFP.

#Evgheni Prigojin #Wagner #opozitie #Alexandr Lukașenko #Svetlana Tihanovskaia #Belarus

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.