Între 5 – 7 septembrie, Republica Moldova va găzdui în premieră „Concours Mondial de Bruxelles” – una dintre cele mai prestigioase competiții vinicole internaționale. Evenimentul dedicat exclusiv vinurilor spumante va transforma țara noastră în cea mai importantă scenă a comunității vinicole globale și într-o destinație vizibilă pe harta turismului vitivinicol.

Această ediție este organizată de „Concours Mondial de Bruxelles”, cu sprijinul Oficiului Național al Viei și Vinului, instituția responsabilă de promovarea internațională a brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei”.

„Concours Mondial de Bruxelles este o competiție vinicolă de referință la nivel internațional, având ca obiectiv furnizarea către consumatorii din întreaga lume a unor informații credibile despre vinurile de calitate. Totodată, competiția susține și producătorii vinicoli care vor să exporte și să își consolideze prezența pe piețele externe. Pentru vinificatorii moldoveni acest eveniment reprezintă o platformă strategică de vizibilitate și promovare pe noi piețe de export. Găzduirea competiției la Chișinău este o recunoaștere a maturității și calității Vinului Moldovei, dar și o confirmare a locului meritat pe care acesta îl ocupă în lumea internațională a vinului. La începutul toamnei vom trăi un moment de mândrie națională și o oportunitate unică de a poziționa Republica Moldova drept hub vinicol important în Europa de Est”, declară Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Ediția din această toamnă a evenimentului dedicat evaluării vinurilor spumante va aduce în țara noastră aproximativ 45 de degustători de talie mondială – somelieri, jurnaliști, bloggeri specializați și experți recunoscuți la nivel global – care vor analiza „în orb” peste 1.000 de vinuri spumante provenite din regiuni vinicole consacrate. Printre membrii juriului se vor număra și specialiști din Republica Moldova, cu experiență vastă în testarea vinurilor.

Pe parcursul a trei zile, jurați de renume vor aprecia, prin degustări, vinurile participante, iar la final, rezultatele și medaliile obținute vor confirma excelența și competitivitatea producătorilor premiați. În această perioadă oaspeții vor avea ocazia să meargă în vizită la câteva vinării din întreaga țară – Castel Mimi, Purcari, Cricova, Mileștii Mici, Mircești, EtCetera, Chateau Vartely și Rădăcini – unde vor savura sesiuni de „wine pairing” și excursii prin complexele turistice.

În ochii comunității internaționale a vinului, găzduirea unei astfel de competiții înseamnă recunoașterea maturității sectorului vitivinicol local, fiind un pas important în consolidarea poziției Moldovei ca producător competitiv pe piața globală. Desfășurarea „Concours Mondial de Bruxelles” la Chișinău va avea un impact economic și turistic pe termen lung, asigurând vizibilitatea producătorilor de vinuri pe piețele internaționale și impulsionând turismului vitivinicol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre „Concours Mondial de Bruxelles”

„Concours Mondial de Bruxelles” are în spate o istorie de peste trei decenii, iar una dintre specificitățile acestuia este că nu se desfășoară doar în Belgia, de aceea în ultimii ani a fost găzduit de peste 20 de țări cu potențial vinicol. În cadrul competiției are loc degustarea vinurilor înscrise și doar aproximativ 30% dintre vinurile evaluate sunt premiate, ceea ce menține valoarea distincțiilor acordate. Procesul de evaluare este unul riguros, ceea ce confirmă că doar calitatea primează în evaluare. Medaliile obținute la „Concours Mondial de Bruxelles” sunt recunoscute la nivel internațional și pot influența decizia consumatorilor din întreaga lume.

#Chisinau #concurs #eveniment #vinuri

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.