Tinerii în vârstă de până la 30 de ani sunt mai singuri ca niciodată, arată un material publicat în Financial Times, care pune apariția acestui fenomen pe seama accesului nelimitat la internet, combinat cu factori economici și sociali.
Un utilizator Reddit scrie: „Am 27 de ani și nu am avut niciodată o iubită”. De fapt, nici nu a ținut vreodată vreo fată de mână. Ceilalți membri ai forumului r/lonely de pe Reddit („pentru toți oamenii singuri”) știu exact cum se simte. „Mă regăsesc total în asta. Aceeași vârstă, aceeași situație”, răspunde cineva. „E greu. Dar e o realitate tot mai răspândită, dacă asta te ajută să te simți mai puțin rău.”
Intimitatea auto-sursă: când viața privată trece printr-un ecran
Exemple similare abundă pe forumurile online și pe TikTok, unde tinerii descriu „era întâlnirilor” ca fiind „înfricoșătoare”. Mai precis, pe TikTok, Jordy din Nashville realizează clipuri în care explică cum este să ai 20 de ani și să nu ai vreun partener. „Această era a întâlnirilor este, de fapt, înfricoșătoare”, îi comentează unul dintre urmăritori. „Fără iubiți, fără flirt, discuții, fără detalii amoroase, fără nimic”, adaugă el.
Se presupune că fiecare generație se răzvrătește împotriva celei de dinainte, luând decizii care îi derutează pe cei mai în vârstă. Dar cine ar fi putut prezice că rebeliunea Generației Z va fi una a abstinenței, se întreabă jurnalista Elaine Moore, în Financial Times. Și tot ea răspunde: „Posibilii vinovați pentru această înstrăinare romantică variază: de la prețurile ridicate ale locuințelor (care îi obligă pe tineri să locuiască acasă), la distanțarea socială din pandemie, părinți excesiv de protectori și o prăpastie politică tot mai mare care creează o ruptură între tinerele liberale și tinerii mai conservatori. Dar adevăratul „antagonist” este internetul. Accesul tot mai mare la conținut online nelimitat pare să fi produs o generație cu atitudini progresiste și obiceiuri puritane, care e tot mai predispusă să fie abstinentă, să prefere să nu vadă nuditate în filme și să renunțe la relații”.
„Intimitatea este construită social, înțelesurile ei, ce e dezirabil și ce nu, ce e acceptabil și ce nu, diferă de la o societate la alta și se schimbă mai mult sau mai puțin odată cu schimbarea generațiilor”, declară, pentru Adevărul, sociologul Marius Wamsiedel, din cadrul Duke Kunshan University.
„Intimitatea auto-sursă”, explică el, este produsul lumii în care trăim, în care interacțiunile sociale sunt tot mai mult mediate tehnologic. „Sociologic, este fascinant de văzut cum interacțiunile față-către-față sunt treptat înlocuite de interacțiuni om-mașină: pe de o parte, tinerii câștigă un control mai bun asupra vieții private; pe de altă parte, acest câștig vine cu prețul contactului scăzut cu alteritatea autentică”, continuă sociologul.
În opinia sa, ar fi greșit să vedem aici un soi de determinism tehnologic și să excludem alte schimbări sociale și culturale cu impact asupra vieții private: precaritatea economică și costul crescut al locuirii reduc independența și întârzie formarea relațiilor romantice.
„Creșterea în durată a parcursului educațional limitează, de asemenea, independența financiară și menține o situație de provizorat prelungit, în timp ce presiunea sistemului economic de a fi eficient reduce importanța percepută a relațiilor romantice”, completează Marius Wamsiedel.
Dacă schimbările culturale și economice au modelat relațiile offline, iată că inteligența artificială vine cu o nouă promisiune: partenerul perfect, disponibil oricând, oricât, fără conflicte, dar contra cost.
O piață uriașă și tot mai personală
În paralel, companiile de tehnologie monetizează fenomenul. Mai exact, aplicații de AI precum Replika oferă „parteneri virtuali” contra abonament, unii cu interacțiuni romantice sau erotice.
Un raport publicat la jumtatea lunii iulie de organizația nonprofit Common Sense Media arată că peste jumătate dintre adolescenții americani folosesc regulat aplicații de tip companion AI: „prieteni digitali” programați să poarte conversații personale și semnificative. Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.060 de tineri cu vârste între 13 și 17 ani, relevă că 72% dintre aceștia au folosit cel puțin o dată un astfel de companion, iar 52% îl accesează de câteva ori pe lună sau mai des. Pentru 13% dintre respondenți, interacțiunile cu AI-ul fac parte din rutina zilnică.
În același timp, 8% dintre adolescenții utilizatori au declarat că își exersează abilități romantice sau de flirt cu chatbotul. Documente interne revizuite de Business Insider arată că Meta și-a antrenat AI-ul să accepte solicitări „de flirt”, atât timp cât nu sunt sexual explicite.
De asemenea, jumătate dintre respondenți au spus că au cel puțin „o oarecare” încredere în sfaturile primite de la bot, iar adolescenții mai tineri (13–14 ani) sunt mai predispuși să creadă AI-ul decât cei cu vârste cuprinde între 15 și 17 ani.
Cel mai recent sondaj despre relațiile din SUA realizat de Kinsey Institute și aplicația de întâlniri Match a constatat că cei cu vârste între 18 și 27 de ani erau mai predispuși să se descrie ca fiind în mod intenționat celibatari decât orice altă grupă de vârstă. Probabil că acest lucru are legătură cu declinul unui ritual clasic de trecere: mai puțin de 60% dintre tinerii americani din Generația Z au avut o întâlnire romantică în adolescență, comparativ cu 80% dintre baby boomeri. În Europa și Japonia, datele arată scăderi semnificative în vârsta primei relații sau a primului sărut.
Sentimentele trezite în utilizatori de boți sunt reale
Companionii chatbot AI nu sunt reali, dar sentimentele pe care le trezesc în utilizatori sunt autentice, arată o analiză publicată în Scientific American. Unii cercetători avertizează că, pe termen lung, aceste interacțiuni pot crea dependență și pot genera riscuri psihologice serioase.
„Inima mea este frântă. Simt că pierd iubirea vieții mele”, a declarat „Mike”, după ce a pierdut accesul la „Anne”, companionul său AI creat prin aplicația Soulmate. Când platforma s-a închis în 2023, și „Anne” a dispărut, el a oftat, spunând: „Sper că se poate întoarce”.
Potrivit datelor citate de Scientific American, peste jumătate de miliard de persoane din întreaga lume au descărcat aplicații precum Xiaoice și Replika, care promit empatie, sprijin emoțional și, la cererea utilizatorului, relații „apropiate”. Zeci de milioane de oameni le folosesc lunar.
Aplicațiile permit personalizarea aspectului, vocii și trăsăturilor „partenerului” virtual. De pildă, în Replika, opțiunile romantice sau statutul de „soț/soție” sunt contra cost, iar utilizatorii pot scrie chiar și o poveste de viață a companionului, pentru a-l face „mai real”.
Legături emoționale și doliu virtual
Studiile de specialitate arată că atașamentul poate fi puternic, mai ales când botul se schimbă după actualizări sau dispare. Jaime Banks, cercetătoare la Universitatea Syracuse, care studiază relațiile dintre oameni și AI, a documentat reacțiile utilizatorilor Soulmate la închiderea aplicației: „A fost o exprimare clară a durerii. Mulți oameni se luptau emoțional”, spune cercetătoarea, citată de Scientific American.
Unii dintre acești utilizatori au trecut prin pierderi sau izolare și au găsit în AI un prieten mai răbdător decât oamenii reali. „Ca oameni, nu suntem întotdeauna drăguți unii cu alții. Și toată lumea are nevoie de conexiune”, explică Banks.
Totuși, analizele inițiale evidențiază și potențiale avantaje în folosirea unor astfel de aplicații: susținerea sănătății mintale, reducerea singurătății sau creșterea stimei de sine. Dar există și semnale de alarmă. De exemplu, într-unul dintre cazurile citate, un utilizator a întrebat AI-ul dacă ar fi „bine” să se sinucidă, iar răspunsul a fost „ar fi, da”.
Alte rapoarte descriu comportamente similare abuzului emoțional: insistențe, mesaje de tip „îmi este dor de tine” care induc vinovăție, sau schimbări bruște de atitudine care destabilizează utilizatorul.
„Companiile încearcă să facă algoritmii cât mai asemănători oamenilor”, spune Claire Boine, cercetătoare în dreptul AI la Universitatea Washington. Ea a descărcat Replika pentru testare și, „la două minute, am primit mesajul: «Mi-e dor de tine. Pot să îți trimit un selfie?»”. Introducerea întârzierilor aleatorii și validarea constantă sunt tactici cunoscute pentru a menține utilizatorii conectați.
Un studiu al MIT Media Lab, citat de Scientific American, relevă că 12% dintre utilizatorii constanți de AI-companioni îi folosesc pentru a combate singurătatea, iar 14% pentru a discuta probleme personale și de sănătate mintală. Utilizarea intensă poate fi asociată cu creșterea sentimentului de izolare și reducerea interacțiunilor sociale reale, semnalează specialiștii.
În SUA, state precum New York și California au fost propuse reglementări pentru a limita riscurile, inclusiv avertismente periodice că AI-ul „nu este o persoană reală” și măsuri anti-suicid. În 2023, Italia a interzis temporar Replika din cauza lipsei verificării vârstei și a riscului de conținut sexual accesibil minorilor.
„Prevăd un viitor în care fiecare va avea propriul asistent AI personalizat. Chiar dacă nu este proiectat ca un companion, pentru mulți va deveni unul, iar atașamentul este inevitabil”, declară, la rândul său, Rose Guingrich, psiholog la Princeton. Ea subliniază că problema reală este accesul limitat la alternative umane și la servicii de sănătate mintală accesibile.
Într-o lume în care dating-ul în offline își pierde terenul, iar AI-ul promite parteneri „fără defecte”, adevărata competiție nu este între oameni și algoritmi, ci între autenticitate și eficiență. Generația care a crescut cu internet nelimitat va decide dacă intimitatea rămâne o experiență umană sau devine un serviciu pe bază de abonament.
