În Parlamentul de legislatura a XI-a sunt 14 tineri cu vârsta de până la 35 de ani, iar cei mai mulți se regăsesc în Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit datelor, zece deputați sunt ai Fracțiunii parlamentare PAS, doi sunt deputați ai Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și doi sunt parlamentari ai Fracțiunii Partidului Șor.

Totodată, patru sunt femei deputate – Ana Calinici, Diana Caraman, Marcela Nistor (PAS) și Marina Tauber (Partidul Șor).

Deputații tineri ai Fracțiunii PAS sunt: Adrian Băluțel, Ana Calinici, Radu Marian, Artur Mija, Marcela Nistor, Dan Perciun, Mihai Popșoi, Eugeniu Sinchevici, Victor Spînu și Alexandr Trubca.

Parlamentarii tineri ai Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor sunt Diana Caraman și Alexandr Suhodolski, iar ai Fracțiunii Partidului Șor – Marina Tauber și Ilan Șor.

Cel mai tânăr deputat din actuala legislatură este Eugeniu Sinchevici, care are 23 de ani. Acesta este al doilea cel mai tânăr deputat din istoria Parlamentului Republicii Moldova, după deputatul comunist Mihail Poleanschi, care, în 2001, a devenit parlamentar la vârsta de 21 de ani.

Printre cei mai tineri deputați din această legislatură sunt, de asemenea, Marcela Nistor, Ana Calinici și Adrian Băluțel, care au până la 30 de ani.

Cel mai tânăr deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este Diana Caraman, născută în anul 1990, economistă de profesie.

Printre deputații Partidului Șor cel mai tânăr este liderul acestuia, Ilan Șor, născut în 1987.

Vârsta medie a deputaților din Parlamentul de legislatura a XI-a, la momentul constituirii acestuia, era de 47 de ani. Decanul de vârstă al deputaților este parlamentarul din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Eduard Smirnov, care, în acest an, va împlini 83 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputati #fractiune #parlament #tineri

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia