Un sondaj realizat de CBS-AXA în luna mai 2024, la comanda organizației Watchdog, relevă că un număr tot mai mare de tineri din Republica Moldova ar vota pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Potrivit datelor, 51,9% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 44 de ani ar susține acest pas, în timp ce 26,6% ar vota împotrivă, scrie bani.md.

Comparativ cu rezultatele Barometrului Opiniei Publice din septembrie 2023, care indicau că 49,7% dintre tinerii din aceeași categorie de vârstă ar fi votat pentru aderare, cifrele din acest an marchează o creștere semnificativă. Cu toate acestea, procentul actual rămâne sub cel din 2022, când 54,8% dintre tineri susțineau aderarea la UE.

Un alt sondaj realizat de IMAS în mai 2024, potrivit bani.md, arată că 49,9% dintre tinerii cu vârsta între 26 și 49 de ani ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 29,7% ar vota împotrivă. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de luna februarie a aceluiași an, când ponderea susținătorilor era de 52,7%, iar 32% ar vota împotrivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această tendință de creștere reflectă un interes tot mai mare al tinerilor pentru integrarea europeană, într-un context în care aderarea la UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Tinerii moldoveni percep integrarea europeană ca un vector important pentru creșterea nivelului de trai, accesul la piața europeană și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Sondajele indică faptul că, în ciuda unor fluctuații, sprijinul pentru aderarea la UE rămâne relativ stabil și în creștere printre tineri, reflectând aspirațiile acestora pentru un viitor mai bun în cadrul Uniunii Europene.

#Moldova #sondaj #tineri #UE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis miercuri, 19 august, o funcționară de rang înalt a Președinției ucrainene, Irina Mudra, adjuncta șefului său de cabinet, transmit știrileprotv.ro.

Zelenski a demis-o în contextul în care autoritățile anticorupție au anunțat o operațiune care vizează membri ai biroului prezidențial și un deputat ucrainean, transmite news.ro. Decizia vine la o zi după criticile vehemente ale fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, care a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului.

Decretul prin care Irina Mudra a fost demisă a fost publicat miercuri pe site-ul președinției, iar Agenția Națională Anticorupție (NABU) și Parchetul specializat (SAP) au anunțat că desfășoară o „operațiune specială menită să desființeze o organizație criminală care funcționa sub conducerea unui deputat ucrainean în exercițiu și a unui fost deputat, cu participarea unor înalți funcționari ai Președinției ucrainene”.

Spălarea a 150 de milioane de hrivne

Potrivit NABU, suspecții ar fi spălat 150 de milioane de hrivne (aproximativ 2,8 milioane de euro) cu scopul de a plăti cauțiunea unui acuzat într-un alt caz major de corupție care a zguduit Ucraina anul trecut. Cazul se referea la deturnări masive de fonduri în sectorul energetic și a dus la demisia miniștrilor justiției și energiei, precum și la plecarea din funcție a șefului cancelariei prezidențiale, Andrii Iermak, considerat unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina.

Anchetatorii susțin că acest vast sistem de corupție a fost organizat de Timour Mindici, un om de afaceri considerat un prieten apropiat al președintelui Zelenski, care a fugit în străinătate.

Un context politic tensionat

Demiterea Irinei Mudra are loc într-un context politic tensionat, la o zi după ce fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului. Corupția este o problemă recurentă în Ucraina de mulți ani, iar de la începutul invaziei ruse din 2022 au izbucnit mai multe scandaluri majore, inclusiv în cadrul armatei.

Până în prezent, operațiunile NABU și SAP au dus rareori la condamnări în instanță. În 2025, Volodimir Zelenski a încercat să le retragă independența acestor două structuri anticorupție, înainte de a fi nevoit să dea înapoi în fața valului de proteste în rândul societății civile și al aliaților occidentali ai Kievului.

Până în prezent, nici președintele, nici șeful Cancelariei prezidențiale, Kirilo Budanov, nici Mudra însăși nu au făcut comentarii suplimentare cu privire la decizia lui Zelenski de a o demite.