Un sondaj realizat de CBS-AXA în luna mai 2024, la comanda organizației Watchdog, relevă că un număr tot mai mare de tineri din Republica Moldova ar vota pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Potrivit datelor, 51,9% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 44 de ani ar susține acest pas, în timp ce 26,6% ar vota împotrivă, scrie bani.md.

Comparativ cu rezultatele Barometrului Opiniei Publice din septembrie 2023, care indicau că 49,7% dintre tinerii din aceeași categorie de vârstă ar fi votat pentru aderare, cifrele din acest an marchează o creștere semnificativă. Cu toate acestea, procentul actual rămâne sub cel din 2022, când 54,8% dintre tineri susțineau aderarea la UE.

Un alt sondaj realizat de IMAS în mai 2024, potrivit bani.md, arată că 49,9% dintre tinerii cu vârsta între 26 și 49 de ani ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 29,7% ar vota împotrivă. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de luna februarie a aceluiași an, când ponderea susținătorilor era de 52,7%, iar 32% ar vota împotrivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această tendință de creștere reflectă un interes tot mai mare al tinerilor pentru integrarea europeană, într-un context în care aderarea la UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Tinerii moldoveni percep integrarea europeană ca un vector important pentru creșterea nivelului de trai, accesul la piața europeană și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Sondajele indică faptul că, în ciuda unor fluctuații, sprijinul pentru aderarea la UE rămâne relativ stabil și în creștere printre tineri, reflectând aspirațiile acestora pentru un viitor mai bun în cadrul Uniunii Europene.

#Moldova #sondaj #tineri #UE

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare