Tiraspolul acuză din nou Chișinău de criza energetică și susține că decizia de a limita livrarea gazului în stânga Nistrului este „lipsită de bun simț”. Declarațiile aparțin așa-numitului ministru al Economiei din regiune, Serghei Obolonik.

Din spusele lui, Moldova „deposedează” zona separatistă de circa 25-30 de milioane de metri cubi de gaz, însă „nu are ce face cu el”. Mai mult, el declară că nu exclude că autoritățile constituționale depozitează în Ucraina gazul pe care nu l-a livrat în Transnistria.

„Luând în considerare volumele de gaz utilizate de Moldova pentru încălzire, consumul populației, industriei, ne iau 25-30 de milioane de metri cubi, iar Moldova de fapt nu are ce face cu el”, a spus Serghei Obolonik presei regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În noiembrie, furnizările de gaz în stânga Nistrului au fost reduse. Drept urmare, Moldova a început să achiziționeze curent electric de pe piața europeană, deoarece Cuciurganul nu a prelungit contractul de livrare.

#Chisinau #gaz #livrări gaz #Serghei Obolonik #Tiraspol

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.