Până în anul 2025, 60% din manualele destinate claselor primare, gimnaziale și liceale vor fi schimbate. Asigurările sunt date de ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, potrivit căruia deja au fost lansate licitațiile pentru a achiziția 43 de titluri noi de manuale. De asemenea, potrivit oficialului, programul național privind studierea limbii române pentru minorități, aprobat recent de Guvern, va contribui la însușirea limbii române de către elevii și populația adultă alolingvă, fapt ce va facilita integrarea socială a minorităților, notează ipn.md.

Ministrul Educației și Cercetării spune că până în 2025 elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal vor învăța în baza unor manuale noi, care să corespundă curriculei școlare, modificate în anul 2018. Prima tranșă de manuale – 43 de titluri noi, vor ajunge în școli până la începutul anului de studii 2023-2024, celelalte 67 de titluri urmând să fie editate până în septembrie 2024. De asemenea, alte 15 titluri de carte vor ajunge în licee până în 2025.

„Suntem în proces de elaborare a manualelor noi în baza curriculei aprobate pentru clasele primare în anul 2018, pentru clasele gimnaziale și liceale, în 2019. Până în 2025 ne dorim procurarea unui lor mare de manuale, ceea ce înseamnă 60% din totalul manualelor necesare. La 1 septembrie 2023 planificăm să ducem în școli 43 de titluri. În luna martie lansăm o nouă licitație pentru achizițiile din 2024, atunci ne propunem să ducem în școli alte 67 de titluri. Pentru anul 2025 mai rămân unele titluri de manuale pe care trebuie să le asigurăm pentru etapa liceală. Odată ce a fost modificată curricula, trebuie să aducem conținutul manualelor în concordanță cu curricula națională”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

De asemenea, ministrul a explicat importanța programului național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2023-2025.Anatolie Topală spune că grație noului program, reprezentanții minorităților naționale vor beneficia de noi oportunități de învățare a limbii române.

„E vorba de activități de însușire a limbii române în grădinițe, școli, dar și activități destinate persoanelor adulte. De asemenea, ne propunem elaborarea unui concept al educației multilingve, adică un concept în care în instituțiile care au o altă limbă de predare decât limba română să fie predate unele discipline în limba română, iar alte discipline în limba maternă, astfel încât elevii să cunoască mai bine și limba română, și limba lor maternă, ceea ce le va oferi mai multe oportunități pe plan profesional și social”, a mai spus ministrul Educației și Cercetării.

Potrivit programului național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale, circa 6 mii de cadre didactice și de conducere vor fi instruite pentru cunoașterea limbii române. Alte 13 mii de persoane adulte din diverse categorii profesionale (justiție, medicină, economie, arte, administrație publică centrală și locală), inclusiv persoane adulte refugiate din Ucraina vor învăța limba română la cursuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, circa 4 mii de elevi alolingvi, între care și copiii refugiați din Ucraina, înmatriculați în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, vor participa la diverse programe educaționale în limba română.

#Anatolie Topală #elevi #institutii de invatamant #refugiati

Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei încep astăzi și se vor desfășura timp de trei zile, până pe 20 septembrie. Este primul scrutin parlamentar organizat în Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Primele secții s-au deschis în regiunile din Extremul Orient, inclusiv în Kamceatka și Ciukotka.

Rușii aleg cei 450 de deputați ai Dumei de Stat. Sistemul politic este puternic controlat de Kremlin, iar partidul „Rusia Unită”, susținut de Vladimir Putin, deține în prezent majoritatea parlamentară. Reuters notează că alegerile au loc într-un context în care majoritatea candidaților care se opun războiului au fost excluși din cursă.

Partidul liberal „Iabloko” a fost exclus de la scrutin printr-o decizie a Curții Supreme din august. Formațiunea era una dintre puținele forțe politice care pledau deschis pentru încheierea războiului din Ucraina.

Vladimir Putin a prezentat alegerile drept o modalitate de a demonstra unitatea societății și sprijinul pentru militarii ruși. În același timp, analiști citați de Reuters și RFE/RL afirmă că autoritățile urmăresc inclusiv nivelul participării și atitudinea alegătorilor față de război și situația economică.

Scrutinul este organizat și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, o practică contestată de Ucraina și criticată la nivel internațional.

Secții de vot în regiunea transnistreană

Un subiect separat îl constituie organizarea votului rusesc în regiunea transnistreană. Republica Moldova a transmite o notă de protest Kremlinului, după ce Vadim Krasnoselski a anunțat că în regiunea transnistreană se vor deschide 17 secții de votare pentru alegerile Dumei de Stat. Declarația a fost făcută de către șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi. Oficialul a precizat că administrația de la Chișinău a autorizat o singură secție de votare.

Ulterior, pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Rușii din Polonia și țările baltice vor putea vota la alegerile pentru Duma de Stat la secții de frontieră

Cetățenii ruși aflați în Polonia și în țările baltice vor putea participa la alegerile pentru Duma de Stat în secții de votare amenajate în apropierea punctelor de frontieră. Măsura a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală de la Moscova și este similară celei aplicate la alegerile prezidențiale din 2024, relatează AFP, citată de News.ro.

Președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a declarat că vor fi deschise zece secții speciale pentru alegătorii ruși din aceste state. Patru dintre ele vor fi amenajate în regiunea Kaliningrad, iar altele în regiunile Leningrad și Pskov, în apropierea frontierelor cu Estonia și Letonia. Alegătorii vor avea și posibilitatea de a vota electronic.

În total, autoritățile ruse anunță deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări pentru alegerile parlamentare din acest an.

Scrutinul, care se desfășoară între 18 și 20 septembrie, este primul pentru reînnoirea celor 450 de mandate ale Dumei de Stat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Votarea este organizată și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Moscova recurge la secții de vot în apropierea frontierelor după ce mai multe consulate ruse din Polonia și țările baltice au fost închise în urma deteriorării relațiilor cu Rusia după declanșarea războiului din Ucraina.

Decizia vine și pe fondul tensiunilor sporite dintre Rusia și țările din regiune. Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au raportat în ultimele luni incidente și incursiuni ale unor drone rusești în apropierea sau pe teritoriile lor.