Retragerea ghețarilor pune în pericol aprovizionarea cu apă și alimente pentru două miliarde de oameni din întreaga lume, a avertizat ONU. Specialiștii spun că ratele actuale de topire, fără precedent, vor avea consecințe imprevizibile, scrie adevarul.ro.

Conform unui raport UNESCO, două treimi din totalul agriculturii irigate la nivel global vor fi afectate într-un fel de retragerea ghețarilor și de scăderea ninsorilor în regiunile montane, fenomene determinate de criza climatică, transmite The Guardian.

Peste 1 miliard de oameni trăiesc în regiunile montane și, dintre cei din țările în curs de dezvoltare, până la jumătate se confruntă deja cu insecuritate alimentară. Această situație este probabil să se agraveze, deoarece producția de alimente în astfel de regiuni depinde de apele montane, de zăpada topită și de ghețari, conform World Water Development Report 2025.

Topirea ghețarilor afectează și țările dezvoltate

Țările dezvoltate sunt, de asemenea, expuse riscului: în SUA, de exemplu, bazinul fluviului Colorado se află în secetă din anul 2000, iar temperaturile mai ridicate determină ca o parte tot mai mare a precipitațiilor să cadă sub formă de ploaie, care se scurge mai rapid decât zăpada montană, agravând astfel condițiile de secetă.

„Indiferent unde trăim, toți depindem într-un fel de munți și ghețari. Dar aceste turnuri naturale de apă sunt în pericol iminent. Acest raport demonstrează necesitatea urgentă de acțiune”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.

Conform unor cercetări separate ale Organizației Meteorologice Mondiale, care și-a publicat săptămâna aceasta raportul anual privind starea climei, ritmul de topire al ghețarilor este cel mai mare înregistrat vreodată. Cel mai mare declin de masă glaciară înregistrat pe o perioadă de trei ani a avut loc recent, zonele cele mai afectate fiind Norvegia, Suedia, Svalbard și Anzii tropicali.

Africa de Est a pierdut 80% din ghețari, iar în Anzi, între o treime și jumătate din ghețari s-au topit din 1998 până în prezent. În Europa, ghețarii din Alpi și Pirinei, cei mai afectați, s-au micșorat cu aproximativ 40% în aceeași perioadă.

Riscuri majore ale topirii accelerate

Abou Amani, directorul departamentului de științe ale apei din cadrul UNESCO, a subliniat un alt impact al declinului ghețarilor: pierderea gheții înlocuiește o suprafață reflectorizantă cu sol întunecat, care absoarbe căldura.

„Topirea ghețarilor afectează reflectivitatea radiației solare și acest lucru va influența întregul sistem climatic”, a avertizat el.

De asemenea, se vor înmulți avalanșele, deoarece ploaia care cade peste zăpadă este un factor major în formarea acestora. Apa acumulată din ghețari topiți poate fi eliberată brusc, provocând inundații în văi sau afectând comunitățile situate mai jos. În plus, permafrostul se topește, eliberând metan din solurile montane expuse de ghețarii care se retrag.

Jumătate din ghețari ar putea să dispară până la sfârșitul secolului

Un studiu anterior, publicat luna trecută în jurnalul Nature, a constatat că jumătate din masa ghețarilor globali va dispărea până la sfârșitul secolului dacă încălzirea globală nu este oprită.

„Ghețarii montani conțin unele dintre cele mai mari rezerve de apă dulce de pe Pământ. Apa de topire eliberată vara asigură aprovizionarea cu apă pentru un miliard de oameni și susține o cantitate enormă de activități industriale și agricole. Impactul acestui fenomen va fi resimțit mult dincolo de regiunile situate imediat în aval de ghețari”, a explicat Alex Brisbourne, geofizician glaciolog la British Antarctic Survey.

Aceste efecte se produc într-un moment în care multe surse de hrană sunt deja sub presiune. Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) și președinte al UN-Water, a cerut mai mult sprijin pentru comunitățile montane afectate.

„Apa curge la vale, dar insecuritatea alimentară urcă la deal. Munții ne oferă 60% din apa dulce, dar comunitățile care protejează aceste resurse vitale se numără printre cele mai vulnerabile din punct de vedere alimentar”, a declarat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ghetari #pericol #riscuri #topire

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.