Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Topul celor mai bogate țări din lume. Germania și Franța nu se regăsesc nici măcar în primele 10

24 Apr. 2026, 08:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Apr. 2026, 08:20 // Actualitate //  Realitatea.md

Clasamentele clasice ale „celor mai bogate țări” pot induce în eroare. Un nou indice al prosperității, care ia în calcul nu doar veniturile și PIB-ul, ci și modul în care bogăția se reflectă în viața oamenilor, schimbă radical ierarhia globală. Potrivit unei analize citate de Euronews, marile economii precum Statele Unite, Germania sau Franța nu se mai regăsesc în top 10.

Europa domină în continuare clasamentele, însă definiția unei „țări bogate” depinde tot mai mult de distribuția veniturilor și de impactul real asupra calității vieții.

„A fi cea mai bogată țară din lume nu înseamnă doar să produci mult. Contează modul în care această bogăție se reflectă concret în viața de zi cu zi a cetățeanului obișnuit. În 2026, răspunsul este Norvegia”, arată analiza realizată de platforma HelloSafe, potrivit Antena 3 CNN.

Indicele atrage atenția că PIB-ul pe cap de locuitor, folosit frecvent în comparații, poate distorsiona realitatea, deoarece presupune o distribuție uniformă a bogăției. Un exemplu elocvent este Irlanda, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la aproximativ 150.000 de dolari, însă o mare parte din această valoare este generată de companii multinaționale precum Apple, Google și Pfizer. Diferența dintre producția economică și veniturile reale ale populației este estimată la circa 70.000 de dolari per persoană.

Pentru o imagine mai realistă, „Indicele Prosperității” HelloSafe analizează peste 50 de state, folosind un scor combinat bazat pe date de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Eurostat și OCDE.

În acest clasament, Norvegia ocupă primul loc, datorită unui venit național brut ridicat și unui model social echilibrat. Irlanda urcă pe locul doi, iar Luxemburg se clasează pe poziția a treia, pierzând pentru prima dată conducerea. În top se mai regăsesc și Islanda, apreciată pentru nivelul ridicat de dezvoltare umană și inegalitatea redusă.

În afara Europei, performanțele sunt mai mixte. Singapore are venituri ridicate, dar este afectat de inegalitate, în timp ce Statele Unite ocupă abia locul 17, în pofida unei economii puternice, din cauza diferențelor sociale accentuate. Franța se situează pe poziția a 20-a, imediat după Cehia, care beneficiază de o distribuție mai echilibrată a veniturilor.

În alte regiuni, Seychelles conduce clasamentul în Africa, Uruguay este lider în America Latină, iar Singapore domină Asia, urmat de Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Datele arată că noțiunea de „bogăție” se schimbă: nu mai contează doar cât produce o economie, ci și cât de echitabil este împărțită această prosperitate și cum se reflectă ea în viața oamenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.