Operele de artă, în special tablourile de mare valoare, au reprezentat dintotdeauna una dintre țintele preferate ale hoților deoarece, spre deosebire de alte piese precum sculpturile, sunt mult mai ușor de furat și de transportat. Furturile unor picturi celebre au avut un impact uriaș asupra istoriei culturale și au stârnit indignarea opiniei publice de pretutindeni. De-a lungul timpului, în lumea artei au fost comise jafuri impresionante, iar unele dintre operele de artă furate nu au fost recuperate nici până astăzi.

,,Mona Lisa” de Leonardo da Vinci

Tabloul în ulei „Mona Lisa” realizată de Leonardo da Vinci între anii 1503 și 1506 a ajuns pe primele pagini ale ziarelor din toată lumea după ce a fost furată la 21 august 1911 din Muzeul Luvru din Paris de Vicenzo Peruggia, un angajat al muzeului. Pictura a stat ascunsă în bucătăria italianului timp de doi ani, însă a fost prins în Italia după ce a încercat să o vândă. În 1913, tabloul s-a întors la Paris, în ciuda faptului că italienii doreau și încă doresc ca acesta să le fie redată.

„Furtuna de pe Marea Galileei” de Rembrandt van Rijn

Aceasta este una dintre cele mai valoroase picturi care au fost furate vreodată. A fost realizată în anul 1633 și înfățișează o scenă din Sfânta Biblie în care Iisus Hristos calmează furtuna de pe mare, scrie HistoryHit.com. Tabloul a fost furat în martie 1990 de la Muzeul „Isabella Stewart Gardner” din Boston, împreună cu alte 12 opere de artă semnate de Rembrandt, Edouard Manet sau Edgar Degas. Hoții au intrat în muzeu pretinzând că sunt polițiști. Paguba a fost cifrată la 377 milioane de dolari.

„Cap de arlechin” de Pablo Picasso

Tabloul pictat de celebrul artist plastic spaniol a fost furat din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam în octombrie 2012 în ceea ce a fost numit jaful secolului. Hoții, care au fost trei români, au reușit să fugă cu șapte opere de artă extrem de valoroase, pe care le-au introdus în țară în perne, prin vama Nădlac. Între Acestea s-au aflat și două tablouri unice, unul semnat de Paul Gauguin și celălalt de Oscar-Claude Monet. Hoții au fost în cele din urmă prinși și condamnați la închisoare, însă operele de artă nu au mai fost recuperate nici până în ziua de azi. Una dintre picturi, un Picasso de o valoare inestimabilă, a fost distrusă de mama unuia dintre hoți în momentul în care a auzit ca fiul ei a fost prins și condamnat.

„Țipătul” și „Madonna” de Edvard Munch

În anul 2004, societatea norvegiană a fost zguduită din temelii după ce s-a anunțat furtul celor două tablouri de la Muzeul Munch din Oslo. Cele două capodopere de artă au fost recuperate doi ani mai târziu. „Țipătul” a fost vândut în 2012 la o licitație din New Yokr de către casa Sothebys pentru suma de 119,92 milioane de dolari.

„Portretul Doctorului Gachet” de Vincent van Gogh

Noua lege a minorităților naționale din Ucraina, o dezamăgire pentru comunitatea românească. Problema educației în limba maternă, nerezolvată Este una dintre cele mai renumite picturi ale marelui artist olandez și una dintre cele mai de preț opere de artă furată vreodată și care nu a fost niciodată recuperată. Paul Gachet este numele doctorului care l-a îngrijit pe van Gogh în ultimele luni de viață, iar artistul a realizat în lunile iunie-iulie 1890 două versiuni ale portretului. Una dintre acestea a fost furată de naziști dintr-o galerie găzduită de muzeul din Frankfurt. În 1990, faimoasa pictură a fost vândută unui important om politic din Japonia, Ryoei Saito, însă după moartea acestuia nu s-a mai aflat nimic despre ea.

„Floarea Soarelui” de Vincent van Gogh

Unul dintre cele mai spectaculare furturi a avut loc în anul 1991 în Amsterdam. Hoți înarmați au pătruns noaptea în muzeu, au decuplat sistemul de alarmă și au furat într-un timp-record 20 de picturi din colecția „Floarea Soarelui” semnată de van Gogh, a cărei valoare a fost estimată la 754 milioane de dolari. Spre ghinionul lor, la câteva ore după comiterea jafului, hoții au rămas în pană cu mașina. Pentru a nu fi prinși au fost nevoiți să abandoneze picturile. Acestea au fost găsite intacte în automobilul părăsit și returnate muzeului

#Furt #portrete

Noua șefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, își începe mandatul. Oficiala a avut o întrevedere cu ministrul de Externe Mihai Popșoi, cu această ocazie.

Interlocutorii au trecut în revistă principalele rezultate ale cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei, cu accent pe implementarea Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, transmite diplomația de la Chișinău. Conform oficialilor, punerea în aplicare a prevederilor documentului contribuie la avansarea reformelor democratice și la realizarea obiectivelor asumate de țara noastră în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Consiliul Europei este un partener important al Republicii Moldova. Reformele pe care le realizăm împreună contribuie direct la consolidarea instituțiilor democratice și la avansarea parcursului nostru european. Contăm în continuare pe expertiza și sprijinul Consiliului Europei pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am asumat”, a declarat Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre subiectele discutate s-a mai numărat cooperarea în domeniul statului de drept, protecției drepturilor omului și consolidării instituțiilor democratice, precum și perspectiva avansării Republicii Moldova către etapa de post-monitorizare în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Natalia Voutova a reiterat disponibilitatea Oficiului Consiliului Europei la Chișinău de a sprijini în continuare autoritățile în implementarea reformelor și a Planului de Acțiuni.

#Consiliul Europei #mandat #Mihai Popșoi #Natalia Voutova #oficiul din Chișinău