Austria ocupă prima poziție în rândul țărilor Uniunii Europene ca fiind cea mai fericită, conform celor mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică, citat de The Independent. Țara a obținut un punctaj impresionant de 7,9 din 10 în ceea ce privește „indicatorii de calitate a vieții”, fundamentați pe sondaje desfășurate în statele membre.

Pe locurile următoare se află Polonia, Finlanda și România, toate cu un scor de 7,7 din 10, în timp ce Bulgaria înregistrează cel mai mic scor, 5,6, fiind singura țară care a obținut sub 6 în ceea ce privește indicele de mulțumire.

Raportul Eurostat are ca scop surprinderea tendințelor privind bunăstarea subiectivă a cetățenilor europeni și subliniază că cetățenii UE au tendința de a fi destul de mulțumiți de viața lor în general, raportând o medie de 7,1 puncte din 10.

Satisfacția generală a respondenților este influențată de factori precum nivelul de educație, familia și stabilitatea financiară, mai mult decât doar situația financiară în sine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Eurostat remarcă că „este interesant de observat că unele țări asociate cu niveluri scăzute ale veniturilor în trecutul recent, precum România și Polonia, se numără printre țările în care este cea mai mare, ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică”.

În ceea ce privește țările cu cele mai mari economii din UE, Italia, Spania și Franța se situează în jurul mediei Uniunii Europene, având un scor de 7,1. În schimb, Germania se evidențiază prin faptul că locuitorii săi se numără printre cei mai puțin fericiți din UE, ocupând penultimul loc, cu un scor de 6,5.

#Austria #Romania #tari fericite #top

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.