Austria ocupă prima poziție în rândul țărilor Uniunii Europene ca fiind cea mai fericită, conform celor mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică, citat de The Independent. Țara a obținut un punctaj impresionant de 7,9 din 10 în ceea ce privește „indicatorii de calitate a vieții”, fundamentați pe sondaje desfășurate în statele membre.

Pe locurile următoare se află Polonia, Finlanda și România, toate cu un scor de 7,7 din 10, în timp ce Bulgaria înregistrează cel mai mic scor, 5,6, fiind singura țară care a obținut sub 6 în ceea ce privește indicele de mulțumire.

Raportul Eurostat are ca scop surprinderea tendințelor privind bunăstarea subiectivă a cetățenilor europeni și subliniază că cetățenii UE au tendința de a fi destul de mulțumiți de viața lor în general, raportând o medie de 7,1 puncte din 10.

Satisfacția generală a respondenților este influențată de factori precum nivelul de educație, familia și stabilitatea financiară, mai mult decât doar situația financiară în sine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Eurostat remarcă că „este interesant de observat că unele țări asociate cu niveluri scăzute ale veniturilor în trecutul recent, precum România și Polonia, se numără printre țările în care este cea mai mare, ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică”.

În ceea ce privește țările cu cele mai mari economii din UE, Italia, Spania și Franța se situează în jurul mediei Uniunii Europene, având un scor de 7,1. În schimb, Germania se evidențiază prin faptul că locuitorii săi se numără printre cei mai puțin fericiți din UE, ocupând penultimul loc, cu un scor de 6,5.

#Austria #Romania #tari fericite #top

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.