Serbia, Bulgaria și România ocupă primele poziții, în timp ce mai multe destinații turistice populare, precum Portugalia, Grecia, Italia și Franța, se regăsesc, de asemenea, în top 10 al statelor cu cele mai ridicate riscuri rutiere, potrivit unui studiu realizat de compania Vignette Switzerland, scrie Euronews.

Potrivit studiului, Serbia a înregistrat 74 de decese rutiere la un milion de locuitori, cu 72% peste media Uniunii Europene, menținându-se pentru al doilea an consecutiv pe primul loc în clasament. Bulgaria ocupă poziția a doua, cu 71 de decese la un milion de locuitori, iar România se află pe locul trei, cu 68 de decese la un milion de locuitori.

La polul opus, Norvegia și Suedia sunt considerate cele mai sigure state europene pentru conducătorii auto, fiecare raportând doar 19 decese rutiere la un milion de locuitori, de aproape patru ori mai puține decât Serbia.

Studiul evidențiază și evoluția siguranței rutiere în ultimul deceniu. Lituania a înregistrat cea mai mare reducere a numărului de decese în accidente rutiere, de 43%. Progrese importante au fost consemnate și în Letonia, Bulgaria, Grecia și Ungaria, unde mortalitatea rutieră a scăzut cuprinsă între 30% și 37%.

În schimb, îmbunătățirile au fost limitate în unele destinații turistice populare. În Portugalia, numărul deceselor rutiere s-a redus cu doar 1% din 2015, iar în Franța cu 6%.

Autorii studiului recomandă șoferilor care călătoresc în această vară să se informeze în prealabil despre regulile locale de circulație, să își planifice atent traseele și să manifeste prudență sporită pe drumurile necunoscute.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#caraosabil #clasament #Romania #Serbia #țări periculoase

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.