Rata moldovenilor care își doresc să se imunizeze anti-COVID a crescut semnificativ, anunță Ministerul Sănătății care a efectuat cel de-al patrulea studiu despre viziunile comportamentale privind noul coronavirus în Republica Moldova. 41% din cei chestionați au spus că sunt pro vaccinare, cu 10% mai mult față de studiile efectuate anterior. Totodată, MSMPS anunță că a scăzut cu 9% (de la 46% la 37%) numărul celor care, anterior, erau convinși că nu-și vor administra serul.

Sondajul a fost efectuat în perioada 10-21 martie, pe un eșantion de peste o mie de persoane din 423 localități, cu excepția regiunii transnistrene. Marja de eroare este de ± 3%.

„Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților și alte variabile, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză”, anunță MSMPS.

Potrivit specialiștilor, 41% dintre respondenți au spus că ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Totuși, sunt și din cei care continuă să nu creadă că noul coronavirus există. Este vorba de 25% din participanții la sondaj.

„Studiul patru atestă un nivel înalt de conștientizare și conformare (96%) privind obligativitatea de a respecta condițiile regimului de auto-izolare la domiciliu (14 zile) impus de autorități în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19”, mai informează instituția.

Sondajul mai relevă și faptul că aproximativ 55% din respondenți nu sunt de acord cu obligativitatea de a desfășura studiile în regim online.

Chestionarul a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.

Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

#COVID-19 #MSMPS #sondaj

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.