Războiul, pandemia și piețele lente i-au lovit pe miliardarii lumii în acest an. Potrivit revistei financiare Forbes, numărul miliardarilor a scăzut cu 87 de persoane, pe listă regăsindu-se 2.668 de bogați.

Adunate în total averile tuturor miliardarilor se ridică la 12,7 trilioane de dolari — cu 400 de miliarde de dolari mai puțin decât în 2021. Cele mai dramatice scăderi au avut loc în Rusia, unde sunt cu 34 de miliardari mai puțini decât anul trecut, după invazia Ucrainei de către Rusia, și China, unde o represiune guvernamentală împotriva tehnologiei au dus la pierderea a 87 de miliardari chinezi de pe lista Forbes a celor mai bogați oameni din lume.

Totuși, Forbes a găsit peste 1.000 de miliardari care sunt mai bogați decât erau acum un an. De asemenea, 236 de miliardari noi au apărut pe lista Forbes. Noi bogați ai lumii provin din Barbados, Bulgaria, Estonia și Uruguay.

America este în continuare lider în lume, cu 735 de miliardari în valoare colectivă de 4,7 trilioane de dolari, inclusiv Elon Musk, care se află în fruntea listei miliardarelor din lume. China (inclusiv Macao și Hong Kong) rămâne pe locul doi, cu 607 miliardari valorând colectiv 2,3 trilioane de dolari.

Forbes a folosit prețurile acțiunilor și cursurile de schimb din 11 martie 2022 pentru a calcula averile nete.

Iată cine sunt primii 10 cei mai bogați oameni din lume:

Elon Musk – 219 miliarde de dolari;
Jeff Bezos – 171 miliarde de dolari;
Bernard Arnault & family – 158 miliarde de dolari;
Bill Gates – 129 miliarde de dolari;
Warren Buffett – 118 miliarde de dolari;
Larry Page – 111 miliarde de dolari;
Sergey Brin – 107 miliarde de dolari;
Larry Ellison – 106 miliarde de dolari;
Steve Ballmer – 91,4 miliarde de dolari;
Mukesh Ambani – 90,7 miliarde de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#averi #bogatie #miliardari #tehnologie

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.