Piața muncii din Republica Moldova dă semne îngrijorătoare de retragere, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentru trimestrul I al anului 2025. Rata de participare la forța de muncă a persoanelor de 15 ani și peste a coborât la 40,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, rata de ocupare a populației din această categorie a ajuns la 39,1%, cu 3,8 p.p. mai puțin decât în 2024, scrie Bani.md.

Populația ocupată totală a fost estimată la 772.700 de persoane, marcând o scădere de aproape 10% față de primul trimestru al anului trecut. Paradoxal, deși femeile constituie 51,6% din totalul persoanelor ocupate, bărbații au o rată de ocupare mai mare: 41,5% față de 37,2%. În urban, ocuparea atinge 47%, în timp ce în mediul rural coboară la doar 33,2%.

În segmentul de vârstă activă (20–64 ani), doar 55,7% din populație participă la piața muncii – un recul semnificativ față de nivelul de 59,4% din 2024. Rata de ocupare pentru acest grup este de 53,2%, în scădere cu 3,6 p.p. față de anul trecut.

Un indicator și mai alarmant este rata de inactivitate: 59,1% dintre persoanele de 15 ani și peste nu fac parte din forța de muncă. Aceasta este chiar mai mare în mediul rural (65,4%) și în rândul femeilor (61,4%).

Vârsta medie a unei persoane ocupate este de 44 de ani. Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor (64,2%), iar 33,6% sunt angajați în instituții publice. Totodată, 14,5% sunt lucrători pe cont propriu, iar 3,1% lucrează fără plată în gospodărie.

Munca informală rămâne o problemă: 13,7% dintre toți lucrătorii sunt angajați informal, iar în construcții mai bine de jumătate din forța de muncă este neoficială.

Numărul șomerilor a fost estimat la 35.200, în scădere față de 39.700 în 2024. Rata generală a șomajului este de 4,4%, dar în rândul tinerilor de 15–24 ani urcă la un nivel șocant de 12,8%.

Șomajul afectează mai mult bărbații (4,9%) decât femeile (3,8%) și este aproape egal între urban (4,4%) și rural (4,3%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moldoveni #Piata muncii

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.