Noul director executiv al Toyota Motor Corp. Koji Sato a dezvăluit, în timpul primei sale conferinţe de presă, începuturile unui plan mult aşteptat de electrificare a gamei de vehicule a constructorului auto, dar nu a schiţat paşi concreţi cu privire la modul exact în care compania se va alinia rivalilor săi din străinătate în materie de vehicule electrice.

Constructorul auto japonez, care se descrie adesea ca o companie de mobilitate a cărei dorinţă este de a schimba viitorul automobilelor, a declarat vineri că va lansa 10 noi modele de vehicule electrice până în 2026 şi va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice cu baterii anual, în timp ce „va consolida hibrizii şi hibrizii plug-in” pentru a-şi onora angajamentul de a reduce la jumătate emisiile până în 2035 şi de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

„Trebuie să facem mai întâi ceea ce putem şi să începem prin a electrifica”, a declarat Sato în prima sa apariţie publică de când a devenit CEO şi preşedinte, la 1 aprilie. Dar el nu a îmbrăţişat pe deplin un viitor 100% electric, aşa cum au făcut mulţi alţi producători auto, mai multe slide-uri din timpul prezentării întărind strategia Toyota de a adopta o abordare cu mai multe căi pentru neutralitatea emisiilor de carbon.

Pe pieţele dezvoltate, planul Toyota este de a îmbunătăţi performanţele seriei bZ de vehicule electrice şi în America de Nord, de a avea un SUV cu baterii produs pe plan local până în 2025, precum şi de a creşte producţia fabricii de baterii. În China, intenţionează să adauge două modele electrice dezvoltate la nivel local până în 2024. În Asia în general, Toyota se va concentra, de asemenea, pe camionete pick-up cu baterii şi pe maşini electrice compacte.

Construirea de la zero a unei platforme dedicate producţiei de vehicule electrice, în timp ce se confruntă cu măsuri pandemice persistente, cu probleme în lanţul de aprovizionare şi cu lipsa semiconductorilor, reprezintă o prioritate de top pentru Toyota, în timp ce Sato încearcă să conducă producătorul auto japonez, care se aşteaptă să producă până la 10,6 milioane de maşini în acest an, într-o nouă eră a electrificării şi a vehiculelor inteligente.

În calitate de cel mai mare producător auto din lume, cu aproximativ 370.000 de angajaţi la nivel global şi cel mai mare angajator din Japonia, decarbonizarea Toyota este esenţială pentru misiunea naţiunii insulare de reducere a emisiilor, de eliminare treptată a combustibililor fosili şi de atenuare a schimbărilor climatice. În timpul conferinţei de presă de 90 de minute, Toyota a ţinut să sublinieze că, deşi vede carbonul ca pe un inamic, este important să nu lase pe nimeni în urmă în trecerea la un viitor mai verde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat despre proiectul de lege istoric al preşedintelui Joe Biden privind clima, care încurajează producţia de maşini electrice în SUA şi aprovizionarea cu componente ale lanţului de aprovizionare pentru vehicule electrice în afara Chinei, vicepreşedintele executiv Yoichi Miyazaki a declarat că Toyota va lua în considerare o producţie suplimentară în America de Nord în cazul în care cererea o va justifica, fără a da detalii.

În decembrie 2021, Toyota s-a angajat să vândă 3,5 milioane de EV-uri anual până în 2030, însă EV-urile cu baterii au reprezentat doar 16.000 din cele 9,5 milioane de maşini pe care le-a vândut în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2022. Fostul director general Akio Toyoda, care este acum preşedintele Toyota, şi-a apărat ani de zile poziţia conform căreia compania ar trebui să continue să ofere clienţilor o gamă de opţiuni de vehicule, inclusiv cele propulsate de motoare electrice hibride sau de motoare tradiţionale cu combustie internă.

„Este important să nu ne abatem de la strategia noastră cu mai multe căi”, a declarat vineri vicepreşedintele executiv Hiroki Nakajima.

Aşteptările au fost mari anul trecut, când Toyota a lansat primul său EV, bZ4X. Totuşi, acest lucru s-a încheiat cu dezamăgirea clienţilor, când mii de maşini au fost rechemate în service din cauza îngrijorărilor legate de faptul că anvelopele ar putea să cadă din cauza faptului că roţile nu au fost înşurubate suficient de strâns.

#masini #producator #revoluție #Toyota #vanzari

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.