Noul director executiv al Toyota Motor Corp. Koji Sato a dezvăluit, în timpul primei sale conferinţe de presă, începuturile unui plan mult aşteptat de electrificare a gamei de vehicule a constructorului auto, dar nu a schiţat paşi concreţi cu privire la modul exact în care compania se va alinia rivalilor săi din străinătate în materie de vehicule electrice.

Constructorul auto japonez, care se descrie adesea ca o companie de mobilitate a cărei dorinţă este de a schimba viitorul automobilelor, a declarat vineri că va lansa 10 noi modele de vehicule electrice până în 2026 şi va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice cu baterii anual, în timp ce „va consolida hibrizii şi hibrizii plug-in” pentru a-şi onora angajamentul de a reduce la jumătate emisiile până în 2035 şi de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

„Trebuie să facem mai întâi ceea ce putem şi să începem prin a electrifica”, a declarat Sato în prima sa apariţie publică de când a devenit CEO şi preşedinte, la 1 aprilie. Dar el nu a îmbrăţişat pe deplin un viitor 100% electric, aşa cum au făcut mulţi alţi producători auto, mai multe slide-uri din timpul prezentării întărind strategia Toyota de a adopta o abordare cu mai multe căi pentru neutralitatea emisiilor de carbon.

Pe pieţele dezvoltate, planul Toyota este de a îmbunătăţi performanţele seriei bZ de vehicule electrice şi în America de Nord, de a avea un SUV cu baterii produs pe plan local până în 2025, precum şi de a creşte producţia fabricii de baterii. În China, intenţionează să adauge două modele electrice dezvoltate la nivel local până în 2024. În Asia în general, Toyota se va concentra, de asemenea, pe camionete pick-up cu baterii şi pe maşini electrice compacte.

Construirea de la zero a unei platforme dedicate producţiei de vehicule electrice, în timp ce se confruntă cu măsuri pandemice persistente, cu probleme în lanţul de aprovizionare şi cu lipsa semiconductorilor, reprezintă o prioritate de top pentru Toyota, în timp ce Sato încearcă să conducă producătorul auto japonez, care se aşteaptă să producă până la 10,6 milioane de maşini în acest an, într-o nouă eră a electrificării şi a vehiculelor inteligente.

În calitate de cel mai mare producător auto din lume, cu aproximativ 370.000 de angajaţi la nivel global şi cel mai mare angajator din Japonia, decarbonizarea Toyota este esenţială pentru misiunea naţiunii insulare de reducere a emisiilor, de eliminare treptată a combustibililor fosili şi de atenuare a schimbărilor climatice. În timpul conferinţei de presă de 90 de minute, Toyota a ţinut să sublinieze că, deşi vede carbonul ca pe un inamic, este important să nu lase pe nimeni în urmă în trecerea la un viitor mai verde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat despre proiectul de lege istoric al preşedintelui Joe Biden privind clima, care încurajează producţia de maşini electrice în SUA şi aprovizionarea cu componente ale lanţului de aprovizionare pentru vehicule electrice în afara Chinei, vicepreşedintele executiv Yoichi Miyazaki a declarat că Toyota va lua în considerare o producţie suplimentară în America de Nord în cazul în care cererea o va justifica, fără a da detalii.

În decembrie 2021, Toyota s-a angajat să vândă 3,5 milioane de EV-uri anual până în 2030, însă EV-urile cu baterii au reprezentat doar 16.000 din cele 9,5 milioane de maşini pe care le-a vândut în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2022. Fostul director general Akio Toyoda, care este acum preşedintele Toyota, şi-a apărat ani de zile poziţia conform căreia compania ar trebui să continue să ofere clienţilor o gamă de opţiuni de vehicule, inclusiv cele propulsate de motoare electrice hibride sau de motoare tradiţionale cu combustie internă.

„Este important să nu ne abatem de la strategia noastră cu mai multe căi”, a declarat vineri vicepreşedintele executiv Hiroki Nakajima.

Aşteptările au fost mari anul trecut, când Toyota a lansat primul său EV, bZ4X. Totuşi, acest lucru s-a încheiat cu dezamăgirea clienţilor, când mii de maşini au fost rechemate în service din cauza îngrijorărilor legate de faptul că anvelopele ar putea să cadă din cauza faptului că roţile nu au fost înşurubate suficient de strâns.

#masini #producator #revoluție #Toyota #vanzari

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.