Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Tradiții care unesc două comunități: ansamblul din Iabloana păstrează cultura moldo-ucraineană

30 Mai 2026, 18:08
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Mai 2026, 18:08 // Societate //  Realitatea.md

În satul Iabloana din raionul Glodeni, unde moldovenii și ucrainenii conviețuiesc de zeci de ani, muzica populară a devenit elementul care leagă generațiile. Deși localitatea nu dispune de o casă de cultură funcțională, ansamblul „Яблунева гілочка”, tradus „Crenguță de măr”, continuă să promoveze tradițiile și să le transmită mai departe tinerilor, scrie NordInfo.

Repetițiile se desfășoară într-o sală a gimnaziului din centrul satului, unde portul popular și cântecele tradiționale transformă spațiul într-un punct de păstrare a culturii locale.

„Dacă în Crenguță de Măr noi păstrăm tradițiile populare moldovenești, cântăm cântice populare, în ”Яблунева гілочка” ne amintim de rădăcinile noastre ucrainene, de bunei și străbunii noștri care au venit de acolo”, a spus Xenia Bogaci, membră a ansamblului.

Aceeași idee de continuitate culturală este împărtășită și de alți membri ai colectivului, care spun că activitatea lor este o formă de promovare a valorilor ambelor comunități.

„Foarte tare îmi plac tradițiile noastre, tradițiile vecinilor noștri ucraineni. Îmi place portul național, îmi place să promovez valorile noastre”, a adăugat Aurelia Gava, membră a ansamblului.

Pentru unii participanți, revenirea la tradiții a însemnat și o reconectare cu originile personale.

„Mama mea este băștinașă de aici și bunicii mei sunt de origine ucraineană. Iată de ce am hotărât să mă întorc la rădăcini, să-mi caut din nou rădăcinile. Sunt venită din diasporă. Am trăit mulți ani peste hotare și am hotărât să revin acasă, să-mi construiesc aici viața și să arăt copiilor mei cum am trăit eu în copilărie, cum am crescut, care sunt tradițiile noastre și care sunt valorile”, a menționat Anghelina Zîcu, membră a ansamblului.

Membrii spun că scopul principal este atragerea tinerilor către cultură și păstrarea obiceiurilor locale.

„Ne place să venim la repetiții și să ne ocupăm cu asta. În primul rând, ne place să cântăm, iar în al doilea rând, trebuie să păstrăm și să ne amintim de cultura și tradițiile poporului nostru”, a mărturisit Natalia Mișenco, membră a ansamblului.

„Noi suntem o familie – moldoveni cu ucraineni. Eu sunt al doilea an în acest ansamblu și sunt foarte fericită că mi-am trăit aici copilăria. Părinții mei au fost oameni muncitori. Înainte, lumea nu organizau ansambluri, nu se ocupau cu muzica, dar prășeau pe câmpuri, lucrau la câmp și cântau”, a povestit Elena Rotari, membră a ansamblului.

La nivel local, autoritățile susțin că diversitatea culturală contribuie la coeziunea comunității și la păstrarea identității etnice. În lipsa unei case de cultură funcționale, activitățile artistice sunt susținute prin colaborarea cu instituțiile din sat.

„Activez aici din 2019. Inițial, când am venit, deja nu mai activa niciun colectiv. Am venit cu inițiativa de a reînvia ceea ce a fost. Denumirea ansamblului „Яблунева гілочка”, ceea ce ar fi în traducere „Crenguță de măr”, a fost gândită împreună și cu membrii colectivului. Mergem la diferite festivaluri, mergem să promovăm cultura ucraineană și tradițiile de aici, din localitate. Totodată mai avem și o variantă moldovenească – „Crenguță de măr”, care cântă folclorul nostru moldovenesc”, a declarat Serghei Boian, directorul Căminului de Cultură Iabloana.

„O comună unde locuiesc 64% de ucraineni, o comună care promovează, susține tradițiile locale, istorice, cultura pe care o avem, moldovenească, ucraineană. Avem o casă de cultură care este într-o stare avariată, cu părere de rău, dar împreună cu administrația gimnaziului reușim să facem față. La moment, suntem în proces de construcție, de amenajare a unui studio profesionist de înregistrări”, a adăugat Aureliu Bodean, primarul comunei Iabloana.

În prezent, localitatea se pregătește de hramul satului și de cea de-a treia ediție a Festivalului Regional Ucrainean „Cultura care ne unește”, programat pentru 18 iulie. Evenimentul își propune promovarea dialogului interetnic, conservarea patrimoniului cultural și consolidarea coeziunii sociale în comunitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.