cÎn dimineaţa de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu lumânarea aprinsă şi bucate sfinţite. Lumânarea se va păstra tot anul şi se va aprinde în caz de boală şi supărări. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc. Alimentele aduse la biserică în noaptea Învierii sunt simbolul reînvierii și al belșugului. Sunt precizările profesoarei de folclor Ala Bodlev-Tabaranu, de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, citată de IPN.
Ala Bodlev-Tabaranu a menţionat că în tradiția strămoșească era primit ca, întorcându-se de la biserică, oamenii să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie. Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Este bine ca la masa de Paşti să mâncăm mai întâi un ou, deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi peşte şi pasăre, „pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea”.
Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației. „Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori”, spune lectorul universitar.
Ala Bodlev-Tabaranu spune că, de la popor la popor, de la religie la religie, tradițiile legate de marea sărbătoare pascală ascund frumusețe în ele, iar superstițiile, izvorâte din credințele, temerile şi convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului. „Sunt enorm de multe superstiții şi tradiții, dar ne oprim asupra celor din ziua Învierii. Se consideră că este bine să se păstreze peste an din pască şi cozonac şi să se mănânce pentru vindecarea bolilor. La Înviere este bine să ne îmbrăcăm cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormim, pentru că în restul anului vom fi somnoroşi. Lumânarea de Paşti se tine tot anul şi se aprinde în momentele de cumpăna (boli, necazuri). În ziua de Paşti nu se fierb şi nu se roșesc ouă, ca e primejdie de boală. Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Păștile următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dăm de ştire şi Blajinilor că soseşte Paştele. Despre persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşti se spune că, atunci când se vor întâlni pe lumea cealaltă, se vor recunoaște”, a enumerat profesoara de folclor, a mai spus Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.
