Noaptea Învierii lui Isus Hristos trebuie să o petrecem în biserici, în priveghere și în rugăciune, drept semn al bucuriei sufletești. În dimineața zilei de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu o lumânare aprinsă şi cu bucate sfinţite. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca, cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel) doar după ce acestea sunt sfințite cu aghiasmă. Produsele alimentare aduse la biserică în noaptea Învierii simbolizează bunăstare, a precizat pentru IPN Maria Barbă, profesoară de pedagogie de la Universitatea „B.P.Hașdeu” din Cahul.

Înainte de a se așeza la masa de sărbătoare, creștinii trebuie să se spele pe un obraz cu un ou roșu, iar pe celălalt obraz – cu un ou alb, ca să fie puternici, curați sufletește. Se mai spală și cu monede, ca să fie plini de bani tot anul, a explicat profesoara.

Sunt nelipsite de pe masa de Paști ouăle încondeiate.

„În desenele de pe ouă sunt prezente natura, tot ce este legat de Învierea Domnului, cu chipul lui Isus Hristos. Sunt prezentate cerul, Pământul, florile, insectele, păsările, iar cel mai des pe ouă sunt desenate frunzulițe de pătrunjel, liliac, leuștean, astfel că să arătăm învierea naturii. Tradiția spune că, de Paști, toată natura se trezește la viață”, a menționat Maria Barbă.

Ouăle se vopsesc anume în culoare roșie și nu în alte culori, deoarece legenda spune că Maria Magdalena a venit cu un coș plin de ouă, atunci când l-a văzut pe Isus Hristos răstignit pe cruce, iar de la mâinile și picioarele lui a curs sânge peste aceste ouă.

Despre piftia care se pregătește în ziua de Paști din carne de cocoș, se spune că nu se face gelatinoasă.

„Cocoșul a fost primul, la ora 4 dimineața, care a dat de știre că Hristos a înviat. La masă stăteau toți apostolii și a intrat Sfânta Maria și le-a spus că Hristos a înviat. Iar unii dintre apostoli au spus că va învia Hristos atunci când și cocoșul acesta din piftie va bate din aripi. Și, minune mare, cocoșul a înviat și i-a stropit pe apostoli cu zeama de la piftie”, a detaliat profesoara de la Universitatea „B.P.Hașdeu”.

În ajun de Paști, se taie anume mielul, pentru că tradiția spune că, în vremuri străvechi, în noaptea de 24 decembrie, se tăia pe altar capul unui flăcău, care se aducea drept jertfă pentru Dumnezeu.

„Dar Dumnezeu a hotărât că nu trebuie să fie jertfă omul, dar un animal. Și dintre animale Dumnezeu a ales porcul pentru Crăciun și mielul – pentru Paști, și anume un miel sănătos. La alte popoare pe masa de Paști se pune carne de iepure, pentru ca oamenii să fie blajini, liniștiți, asemeni unui iepuraș”, a subliniat Maria Barbă.

Potrivit profesoarei de la Universitatea „B.P.Hașdeu”, pasca și cozonacul sunt de formă rotundă, pentru că semnifică cerul, soarele, lumina. Totodată, rulada se coace în formă de dreptunghi, pentru că semnifică sicriul în care a fost pus Isus Hristos.

Creștinii se salută cu „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a Înviat!” timp de 40 de zile, de la Paști și până la Înălțarea lui Isus Hristos, sărbătoare numită în popor și Ispas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#obiceiuri pascale #Paste #tradiții

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.