În acest weekend, creștinii ortodocși de pretutindeni au sărbătorit Învierea Domnului, după o perioadă îndelungată de post și de contemplare a divinității. Însă faptul că am trecut de sărbătoarea Paștelui nu înseamnă că această perioadă încărcată spiritual a ajuns la final! Ea continuă cu Săptămâna Luminată, în care sunt cuprinse o mulțime de tradiții și sărbători despre care orice credincios trebuie să știe!

Săptămâna Luminată este perioada ce urmează Paștelui, o perioadă din calendarul creștin încărcată de emoție și de speranță. Doar pentru că am trecut de duminica Învierii nu înseamnă că sărbătorile și tradițiile asociate cu acest eveniment s-au oprit brusc; urmând, în cele din urmă, Înălțarea Domnului și apoi Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). Iar în ce privește această săptămână, există o mulțime de tradiții și obiceiuri. De exemplu, miercurea și vinerea sunt zile cu „harți”, adică nu este nevoie să ținem post!

În Săptămâna Luminată Biserica Ortodoxă spune că nu în toate zilele este permis să facem treburi casnice. Mai precis, gospodinele nu au voie să spele rufe decât în zilele de miercuri, joi, cât și sâmbătă. Iar motivul este unul simplu: luni și marți sunt a doua, respectiv a treia zi de Paște. Iar în ce privește vinerea, avem parte de o altă sărbătoare importantă în creștinism: Izvorul Tămăduirii.

Gospodinele nu pot spăla decât în trei zile din Săptămâna Luminată

Există nenumărate tradiții legate de această perioadă, inclusiv cea care spune că toți cei care au încetat din viață în Săptămâna Luminată vor merge direct în Rai, nemaifiind supuși Judecății de Apoi. De asemenea, în această săptămână nu se fac parastase și nunți, iar slujba de înmormântare are conținutul ușor modificat, pentru a pune mai mult accent pe victoria asupra morții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În vinerea din Săptămâna Luminată credincioșii vor sărbători Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, în care este comemorat un miracol în care aceasta a arătat Împăratului Leon cel Mare locul unui izvor cu apă tămăduitoare. În această zi, biserica sfințește aghiasma, iar mulți credincioși merg în pelerinaj la lăcașuri de cult unde sunt ape, sau icoane, făcătoare de minuni.

#credincioși #saptamina luminata #tradiții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.