Un tânăr de 21 de ani din Fălești a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Chișinău într-un dosar de trafic de influență. Acesta este bănuit că ar fi pretins și acceptat 18 000 de lei pentru favorizarea obținerii unui permis de conducere.

„Potrivit investigaţiilor efectuate, bănuitul ar fi acționat în complicitate cu persoane necunoscute, urmărind scopul primirii mijloacelor financiare necuvenite de la un candidat pentru obținerea permisului auto.

Prin intermediul unei rețele de socializare, acesta ar fi pretins și primit 18 000 de lei în schimbul influențării unor membri ai Comisiei de examinare din Chișinău din cadrul Agenției Servicii Publice și determinării acestora să adopte o decizie favorabilă în vederea promovării examenului de conducător auto la proba practică pentru categoria „B”, cu perfectarea și eliberarea permisului de conducere”, se arată în comunicatul emis de CNA.

Astfel, ofiţerii anticorupţie și procurorii mun. Chișinău au transmis sub control mijloacele băneşti în sumă de 18 000 de lei, iar persoana a fost reţinută în flagrant, având asupra sa suma primită.

La demersul procurorilor, instanța de judecată a emis mandat de arestare pe numele acestuia pentru 30 de zile, cu plasarea în penitenciar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #Falesti #permis de conducere #retinere #trafic de influență

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.