Locuitorii orașului Hîncești sunt în doliu după moartea subită a Ludmilei Vartic, educatoare la grădinița „Andrieș” și mamă a două fetițe. Mai multe organizații neguvernamentale și activiști susțin cazul drept un posibil femicid și cred că decesul nu ar fi fost un accident, acuzându-l pe soțul femeii, Dumitru Vartic – vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești și membru PAS – de abuzuri repetate.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a anunțat că a cerut demisia lui Vartic atât din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești, cât și din PAS, iar instituțiile statului au fost sesizate pentru a clarifica toate circumstanțele cazului.

„Tragedia femeii și a mamei din Hîncești ne îndurerează pe toți. Este cutremurător că detaliile și acuzațiile apar prea târziu pentru a ajuta sau a salva o viață. Este cutremurător și faptul că în Moldova încă se produc asemenea tragedii – când comunitatea nu reușește să acorde ajutorul vital la timp. Acum cazul este în atenția tuturor instituțiilor responsabile”, a scris Doina Gherman pe pagina sa de Fcaebook.

Totodată, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că orice formă de violență împotriva femeilor și fetelor trebuie condamnată ferm.

„Condamnăm ferm orice formă de violență împotriva femeilor și fetelor. Vom urmări cu maximă atenție ca toate detaliile acestui caz să fie elucidate, deciziile să fie luate în baza faptelor stabilite, iar cei responsabili să răspundă cu celeritate în fața legii”, a scris vicepreședinta Parlamentului.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” afirmă că moartea Ludmilei nu a fost un accident, ci rezultatul unui șir de abuzuri, umilințe și control exercitate de soțul ei. Potrivit organizației, femeia ar fi fost agresată, umilită, lipsită de acces la propriii copii și, în cele din urmă, a rămas fără casă și fără sprijin.

Reprezentanții coaliției subliniază că femicidul nu înseamnă doar omorul direct al unei femei, ci include și situațiile în care violența constantă, amenințările și abuzul psihologic, alături de lipsa protecției din partea instituțiilor, împing o femeie într-o situație fără ieșire. În opinia lor, acesta ar fi fost și cazul Ludmilei.

Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie s-a autosesizat în cazul tragediei produse la Hîncești.

„Pentru a clarifica toate circumstanțele, instituția a inițiat demersuri oficiale și a solicitat informații de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale – inclusiv structurile teritoriale de asistență socială, precum și de la Procuratura Generală a Republicii Moldova și autoritățile publice locale din Hîncești și sectoarele Botanica și Râșcani ale capitalei. Scopul este de a analiza modul în care au intervenit instituțiile responsabile”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Consiliul Raional Hîncești a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea Ludmilei Vartic, pe care a descris-o drept „un om deosebit, devotat și cu o contribuție importantă pentru comunitate”.

În același comunicat se menționează că președinta Consiliului Raional Hîncești, Nicoletta Moroșanu, i-a cerut demisia vicepreședintelui Dumitru Vartic.

„Cazul Ludmilei Vartic ne-a afectat profund și ne-am dori să putem da timpul înapoi pentru a schimba lucrurile. I-am solicitat demisia vicepreședintelui Consiliului Raional Hîncești, Dumitru Vartic”, a scris Moroșanu.

Comunitatea din Hîncești și-a luat adio de la Ludmila Vartic printr-un moment de solidaritate organizat la Teatrul de Vară. Localnicii au eliberat baloane albe spre cer, în semn de omagiu și reculegere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deces #femicid #Ludmila Vartic

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.