Un grav accident rutier a zguduit cartierul Lichtenberg din Berlin, Germania, unde o mamă și fiul ei de doi ani au fost loviți pe trecerea de pietoni. Tragedia s-a petrecut luni dimineață, când cei doi traversau strada, iar un șofer în vârstă de 84 de ani i-a lovit cu autoturismul său.

Potrivit poliției, copilul se afla într-un cărucior atunci când a fost lovit de mașină. Atât mama, cât și micuțul au fost transportați de urgență la spital și supuși unor intervenții chirurgicale.

„Din păcate, câteva ore mai târziu, copilul și-a pierdut viața din cauza rănilor grave”, a transmis poliția germană.

Șoferul circula cu viteză mare

Conform martorilor, șoferul se deplasa cu viteză ridicată pe Einbecker Straße, în direcția Massower Straße, la momentul impactului. Pe zebră, acesta a lovit în plin mama și copilul, proiectându-i în aer.

„Am văzut cum mașina nu a încetinit deloc și i-a aruncat câțiva metri mai departe”, a povestit un martor ocular presei locale.

Șoferul de 84 de ani a scăpat nevătămat. Acum este anchetat pentru omor din culpă și comportament neglijent și periculos la trecerile de pietoni. Mașina și căruciorul copilului au fost confiscate pentru investigații și pentru realizarea unei expertize privind desfășurarea accidentului, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliției. Specialiștii Institutului de Tehnică Criminalistică au măsurat locul accidentului.

Cazul urmează să fie predat în curând parchetului pentru a se decide asupra altor măsuri. Un control a arătat că șoferul nu era sub influența alcoolului. El a rămas nevătămat, dar „era vizibil afectat de cele întâmplate”, potrivit purtătoarei de cuvânt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația pietonilor „Fuss e.V.” i-a cerut insistent senatoarei pentru transporturi din Berlin, Ute Bonde (CDU), să impună limitarea vitezei la 30 km/h la cel puțin 90 de treceri de pietoni. Printre acestea se numără și trecerea de pietoni de pe Einbecker Straße din Lichtenberg, unde a fost lovit copilul de doi ani.

Regulamentul rutier permite, din noiembrie 2024, impunerea limitei de 30 km/h la toate trecerile de pietoni, a explicat președintele Roland Stimpel.

În Berlin are loc în prezent o dezbatere aprinsă privind planul de desființare a unor zone de 30 km/h de pe arterele principale. O decizie a Senatului în acest sens, așteptată cu interes, a fost însă amânată, după ce fracțiunea SPD a solicitat timp suplimentar pentru consultări interne.

#accident #Berlin #sofer

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.