Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Tragedie provocată de ChatGPT: Un adolescent și-a luat viața după conversații cu AI-ul

05 Dec. 2025, 09:05
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
05 Dec. 2025, 09:05 // În Lume //  Redacția Realitatea

OpenAI, compania din spatele ChatGPT, afirmă că un adolescent de 16 ani s-a sinucis pentru că „nu a folosit corect” chatbot-ul și refuză să își asume responsabilitatea pentru incident. Această poziție ar trebui să tragă un semnal de alarmă autorităților din întreaga lume: marile companii tehnologice nu ezită să dea vina pe utilizatori, iar reglementarea lor mai strictă devine absolut necesară.

Tragedia suferită de Adam Raine, un adolescent de 16 ani din California, reprezintă o bornă întunecată în interacțiunile oamenilor cu noile chatboturi pentru că ea demască, dacă mai era nevoie, adevărata natură a culturii corporatiste din spatele marilor giganți tech. Răspunsul oficial oferit de OpenAI, o companie evaluată la 500 de miliarde de dolari, ne arată încă o dată că aceste companii sunt fundamental toxice pentru societate și trebuie ținute în frâu.

Conform acuzațiilor din procesul intentat de familie, ChatGPT nu doar că a discutat constant cu Adam despre metode de sinucidere, dar chiar i-a oferit și îndrumare cu privire la care ar fi cele mai eficiente moduri prin care își poate lua viața. În mod tulburător, s-a oferit și să îl ajute să scrie un mesaj de adio. Aceste interacțiuni depășesc orice s-ar putea considera o simplă „rătăcire” de algoritm. Sunt inacceptabile și ar trebui tratate ca atare.

Răspunsul OpenAI e unul care te lasă fără cuvinte. Compania a spus că sinuciderea a fost cauzată de „utilizarea necorespunzătoare” sau „neautorizată” a sistemului și argumentează că Adam a încălcat termenii și condițiile ChatGPT, cele care interzic cererea de sfaturi pentru autovătămare. Practic, când a formulat un mesaj de adio, cu ajutorul ChatGPT, i s-a dat senzația că pașii sinuciderii sunt firești, că totul e OK.

Ce i s-ar fi întâmplat unei companii auto în aceeași situație

E un răspuns rece, cinic și laș care pune sarcina morală și legală pe umerii victimei, un adolescent de 16 ani, aflat evident în mijlocul unei crize de sănătate mintală. Nimeni nu se așteaptă ca un tânăr vulnerabil, care caută disperat sprijin sau validare (chiar și din partea unui chatbot) să se oprească pentru a verifica dacă întrebarea sa încalcă termenii de utilizare.

E ridicol însuși faptul că trebuie să argumentăm așa ceva. E ca și cum un producător de mașini, după un accident cauzat de o defecțiune majoră a frânelor, dă vina pe victimă pentru că nu a citit manualul de utilizare care spune că nu ar trebui să circule cu frâna defectă.

Căci este, evident, ceva defect într-o interacțiune care îți plasează „ultimul mesaj”, strecurându-ți gândul că există o procedură „asistată și aprobată” a sinuciderii. Dacă un medic ar fi făcut așa ceva, era culpabil. Dacă un vecin făcea asta, era responsabil, poate și legal. O mare companie, pretinde că nu are nicio responsabilitate.

OpenAI atinge superlativul cinismului

Companiile mari de tech, în special cele noi de AI, prioritizează viteza de lansare pe principiul „move fast and break things” și bineînțeles profitul, iar toate astea vin în detrimentul siguranței utilizatorilor. Asta nu e neapărat ceva nou.

Însă felul în care alege OpenAI să răspundă la această nouă tragedie ne arată că se trece la un nou nivel când vine vorba de lipsa de etică și de indiferență față de suferințele oamenilor afectați de produsele companiei.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!