O expoziție care elucidează adevărul istoric despre fenomenul deportărilor este găzduită de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM). Prin mărturiile supraviețuitorilor Gulagului și ale descendenților acestora, în contextul Zilei comemorării victimelor stalinismului, marcată pe 6 iulie, sunt prezentate istorii despre exilurile regimului stalinist.

Cu genericul „Sub semnul exilului: deportările din Basarabia”, expoziția prezintă lucrări documentare și memorii din colecțiile Bibliotecii Naționale. Sunt expuse amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941. Femeia a muncit din greu timp de 19 ani la tăiat pădure și la extragerea minereului de nichel.

Vizitatorilor le vor fi prezentate mai multe cărți cu memorii semnate de supraviețuitori ai Gulagului, precum „Invitații în iad” de Dumitru Crihan sau „Stalin mi-a furat copilăria” de Boris Vasiliev, notează IPN. Margareta Cemârtan-Spânu relatează în „Siberia de acasă” despre copilăria petrecută în Rusia, de una singură, fără părinți.

La Bibliotecă sunt expuse și volumele „Arhivele Memoriei” și „Exercițiul memoriei”, care redau procesul de recuperare și valorificare istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM și conțin cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vernisajul include și cele mai noi ediții apărute, lansate pe parcursul anului 2024: Gogu Zinovii, Maria – „Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic: Deportări și muncă forțată”, Alexei Marinat – „Eu și lumea”, Nicolae Negru – „O progenitură dușmană”, Serafim Saka – „Basarabia în Gulag”.

„Documentele expuse sunt o contribuţie importantă la cunoaşterea tragediei basarabenilor, deportaţi abuziv de regimul totalitar-bolşevic, venit cu forţa armelor în Basarabia, documente veritabile ce confirmă caracterul inuman al stalinismului”, transmit reprezentanții Bibliotecii.

Expoziția poate fi vizitată până pe 3 august, în spațiul expozițional de la etajul al II-lea al blocului central, situat pe strada 31 August 1989, nr. 78A.

Începând cu anul 1990, la data de 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului. Este o zi care amintește de deportările ce au urmat anexării Basarabiei de către URSS — o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939.

#Basarabia #BNRM #deportari #expozitie #represiuni

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.