Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Tragedii Basarabene: Amintirile boieroaicei Kersnovski și ale altor deportați în Siberia, expuse la BNRM

06 Iul. 2025, 09:24
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
06 Iul. 2025, 09:24 // Actualitate //  Victoria Laur

O expoziție care elucidează adevărul istoric despre fenomenul deportărilor este găzduită de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM). Prin mărturiile supraviețuitorilor Gulagului și ale descendenților acestora, în contextul Zilei comemorării victimelor stalinismului, marcată pe 6 iulie, sunt prezentate istorii despre exilurile regimului stalinist.

Cu genericul „Sub semnul exilului: deportările din Basarabia”, expoziția prezintă lucrări documentare și memorii din colecțiile Bibliotecii Naționale. Sunt expuse amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941. Femeia a muncit din greu timp de 19 ani la tăiat pădure și la extragerea minereului de nichel.

Vizitatorilor le vor fi prezentate mai multe cărți cu memorii semnate de supraviețuitori ai Gulagului, precum „Invitații în iad” de Dumitru Crihan sau „Stalin mi-a furat copilăria” de Boris Vasiliev, notează IPN. Margareta Cemârtan-Spânu relatează în „Siberia de acasă” despre copilăria petrecută în Rusia, de una singură, fără părinți.

La Bibliotecă sunt expuse și volumele „Arhivele Memoriei” și „Exercițiul memoriei”, care redau procesul de recuperare și valorificare istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM și conțin cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vernisajul include și cele mai noi ediții apărute, lansate pe parcursul anului 2024: Gogu Zinovii, Maria – „Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic: Deportări și muncă forțată”, Alexei Marinat – „Eu și lumea”, Nicolae Negru – „O progenitură dușmană”, Serafim Saka – „Basarabia în Gulag”.

„Documentele expuse sunt o contribuţie importantă la cunoaşterea tragediei basarabenilor, deportaţi abuziv de regimul totalitar-bolşevic, venit cu forţa armelor în Basarabia, documente veritabile ce confirmă caracterul inuman al stalinismului”, transmit reprezentanții Bibliotecii.

Expoziția poate fi vizitată până pe 3 august, în spațiul expozițional de la etajul al II-lea al blocului central, situat pe strada 31 August 1989, nr. 78A.

Începând cu anul 1990, la data de 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului. Este o zi care amintește de deportările ce au urmat anexării Basarabiei de către URSS — o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.